Romania Libera informeaza: SCHIMBARE. In timp ce Primaria Capitalei intarzie lucrarile de infrastructura, cel putin 50 de baruri si cafenele s-au deschis in ultimele luni

Cine construieste "mica Viena" in Centrul Istoric

Multi dintre carciumarii care au deschis localuri in Centrul Vechi al Bucurestiului au calatorit prin Europa, s-au intors vrajiti de civilizatie si au hotarat sa construiasca aici un coltisor de Occident. Am mers din poarta-n poarta si am aflat cum si-a pus fiecare fanteziile in aplicare.
In Centrul Istoric din Bucuresti au rasarit in ultimii ani 150 de cluburi. S-a scris ca e o zona devastata, plina de rechini imobiliari, functionari incompetenti, tepari, muncitori care nu fac nimic si cocalari care se plimba toata saptamana prin cluburi de fite. Unele dintre lucrurile astea sunt adevarate. Dar in locul asta mai gasesti si niste oameni care traiesc in Bucuresti mirajul Occidentului si nu se opresc aici: vor sa faca o mica Viena.

"De mic imi doream sa am un bar"

In vara trecuta, Lipscaniul era un santier noroios flancat de cladiri darapanate. Intr-una, inalta si ingusta ca o felie de cozonac, functiona un magazin de rochii de mireasa. Acum, strada e pavata, iar cladirea-cozonac e renovata si transformata intr-un bar numit The Legacy.
Intru si intreb la bar de patron cand ma trezesc ca imi strange mana un tip de 25 de ani, tuns scurt, cu o camasa roz. Pe cartea lui de vizita scrie "Daniel Constantinescu, manager" pe fundalul unei poze cu Lipscaniul interbelic. Ne asezam la o masa si imi povesteste cum a ajuns carciumar.
"De mic imi doream sa am un bar. Avea mamaie o carciuma, vindea mici si bere la Gara de Nord. La 14 ani spalam geamuri, castigam cam 500 de mii pe luna. La 16-17 ani indosariam hartii pentru o firma de constructii." Apoi a inceput sa vanda termopane si a strans ceva bani. Acum trei luni, un prieten
i-a spus ca stie un loc de inchiriat pe Lipscani. Dupa o zi a vazut cladirea si dupa inca una incepuse deja amenajarea.
"E obositor si amuzant. Dorm opt ore toata saptamana. Vin tot felul de oameni, mai inveti una-alta, nici o zi nu seamana cu alta. Da‘ o dai dracu‘ de sanatate." Constantinescu se uita pierdut in ceasca din fata lui. Are ochii albastri, pare obosit, dar are intiparit pe fata un zambet tihnit. La fel ca multi dintre proprietarii de baruri din Centrul Istoric, s-a plimbat prin Europa si a fost impresionat de centrul oraselor, apoi a venit sa caute asa ceva si in Romania. "Numele The Legacy se leaga de Lipscani, prima strada din Bucuresti, o mostenire care trebuie sa ramana."

"We really mean business, nu suntem niste rasfatati ai sortii"

Din cele 150 de baruri din Centrul Istoric, vreo 50 au fost deschise recent, in ultimele luni. De cand au astupat santurile, si Lipscaniul a inceput sa infloreasca. In alta cladire ingusta e pub-ul american The Gang Lads, amenajat ca in Chicago-ul anilor ‘20, epoca prohibitiei. Gasesc patronii si ne asezam la o masa inalta. Sunt imbracati retro si vorbesc conspirativ, de parca ar fi iesit ei insisi dintr-un film cu mafioti.
"We really mean business, nu suntem niste rasfatati ai sortii care au dat de bani si au zis sa faca ceva in Centrul Istoric", imi spune unul dintre ei. Aflu ca barul s-a deschis acum o luna "din nevoia sau nebunia unor tineri care au lucrat la companii mari si au vrut sa inceapa ceva pe cont propriu. Cu totii am fost in Europa si am vazut ce-i acolo. Acum punem umarul la dezvoltarea Centrului Istoric. Avem preturi mai mici si capital 100% romanesc. Cream locuri de munca, aducem bani in Romania."
Patronul ma plimba prin toate etajele barului, fiecare cu tematica lui, si imi povesteste entuziast cum a ales fiecare detaliu. Totul e inspirat de timpul petrecut peste ocean, inainte sa-l apuce dorul de casa. Intr-o poza de pe un perete, un procuror bea whisky cu mafiotii. "Parodiem ce se intampla in Romania acum. In anii ‘20, acolo voiau sa se creada ca e prohibitie. Acum, la noi ar vrea sa se creada ca este criza."

"Sunt indragostita de Toscana si am vrut sa aduc o bucatica si aici"

Pe masura ce zona se umple de cluburi, se deschid locuri tot mai tematice, sa-si aminteasca lumea de ele. In Pasajul Selari, o straduta ingusta care pleaca din Lipscani, abia s-a terminat de restaurat o cladire si la parterul ei au aparut trei cluburi. Unul dintre ele se numeste Tiki Bar si are interiorul decorat ca o petrecere in jungla. Specialitatea barului sunt cocktailurile de fructe, servite in pahare ca niste statuete scobite pe dinauntru. Patronul e Costin Gache, un tanar care detine si barul Interbelic din acelasi gang, un loc micut care geme de lume in fiecare weekend. Lucreaza de 12 ani prin baruri, a colindat lumea si a vazut ca la americani sunt la mare cautare barurile inspirate din cultura bastinasilor. In Romania nu era nici unul, asa ca l-a deschis el. Entuziast, imi arata o enciclopedie cu tiki baruri din toata lumea si povesteste cum in lumea asta materiala a disparut orice fel de simbolistica si integritate.