Returnarea masinilor catre firmele de leasing nu scuteste clientii de alte plati. Acestia raman datori chiar si dupa revanzarea autovehiculului, in cazul in care compania iese pe pierdere. Peste 80% din clientii care returneaza bunurile sunt dati in judecata.

Criza financiara a condus la un dezechilibru total pe piata auto, companiile de leasing intampinand mari dificultati, mai ales ca numarul celor aflati in imposibilitate de a-si mai achita ratele creste considerabil de la o luna la alta. Incercand sa se gaseasca o solutie, se poate opta pentru revanzarea masinii sau pentru returnarea ei. Totusi, nici una dintre cele doua solutii nu este prea buna, pentru ca, daca firmele de leasing ies in pierdere dupa revanzarea masinii, clientii le raman in continuare datori. Cu toate acestea, reprezentantii societatilor de leasing avertizeaza ca este important totusi ca situatiile de recuperari de bunuri sa fie evitate de clienti. In plus, returnarea autoturismului catre acestea nu scuteste clientul de plata altor sume, care reprezinta diferenta intre valoarea de piata a masinii si valoarea ratelor restante, precum si alte taxe aferente autovehiculului respectiv, informeaza NewsIn. "Executarea silita a unui client care a intarziat cu plata ratelor mai mult de 60 de zile, precum si reposesia bunului din dorinta utilizatorului nu inseamna o rezolvare in totalitate din punct de vedere al stingerii datoriilor clientului catre finantator", a declarat secretarul general al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB), Adriana Ahciarliu. Ea a explicat ca intotdeauna intervine o diferenta negativa intre valoarea de piata a bunului pe care clientul il returneaza si cea a soldului, care consta in cuantumul ratelor restante, precum si alte costuri aferente utilizarii bunului respectiv (taxe, comisioane, asigurari). Intarzierile la plata ratelor maresc costurile de provizionare pentru finantatori si, de asemenea, obliga compania de leasing ca dupa 60 de zile de intarziere "sa initieze proceduri judiciare de executare silita a bunului". "Se observa o crestere a numarului de autovehicule reposedate, pentru ca piata auto si afacerile transportatorilor au scazut foarte mult in contextul crizei economice. Din punct de vedere al societatilor de leasing, aceasta situatie este evidenta la capitolul intarzieri la plata", a mai spus Ahciarliu.

Legea o face firma

Odata ce clientul semneaza contractul cu firma de leasing, practic el este de acord cu toate clauzele impuse de companie si ca atare nimeni nu mai poate interveni. De acum regulile jocului sunt dictate de aceasta. "80-90% din clientii care au returnat bunurile catre firmele de leasing sunt actionati in judecata pentru recuperarea pierderilor suportate, ca urmare a neexecutarii obligatiilor asumate prin contract. Este vorba despre pierderi care constau in diferenta dintre valoarea de piata a masinii, cuantumul ratelor restante, precum si alte taxe si costuri aferente", a spus Madalina Hagima, managing partener la casa de avocatura Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii.
Ea a explicat ca, in majoritatea cazurilor, prin semnarea contractelor de leasing, utilizatorul se obliga ca, in caz de reziliere din culpa sa, sa achite finantatorului toate facturile scadente si neachitate si ratele pana la sfarsitul contractului, inclusiv valoarea reziduala. "Asadar, returnarea bunului ar trebui privita ca ultima solutie pentru optimizarea costurilor utilizatorilor, mijloacele cele mai avantajoase fiind renegocierea contractului cu finantatorul prin rescadentarea platilor si reesalonarea datoriilor existente sau, in cel mai bun caz, cesiunea contractului catre alt utilizator", a explicat Hagima. Astfel, simpla varianta a aducerii bunului in curtea finantatorului nu reprezinta si stingerea obligatiilor utilizatorului din contractul de leasing. "Aici se creeaza confuzia. Utilizatorul nu a inchiriat un bun, ci a apelat la o modalitate de finantare a bunului pe care, in cele mai multe cazuri, s-a si obligat, inca de la inceput, sa il achizitioneze la sfarsitul contractului. Astfel, utilizatorii cred ca au un bun, au platit folosinta lui pentru o anume perioada si ca, returnandu-l, sunt eliberati de orice obligatie. Juridic, lucrurile insa nu sunt deloc atat de simple", a mai spus ea.

Si fara masina, si fara bani

Reposesia bunului genereaza costuri suplimentare pe care tot clientul, in final, le va suporta. Potrivit avocatului, majoritatea contractelor de leasing prevad ca, in caz de reziliere ori de incetare a platii ratelor, se activeaza o indemnizatie de reziliere egala cu cuantumul tuturor ratelor si valoarea reziduala pana la sfarsitul contractului de leasing, ceea ce inseamna ca in final utilizatorul va suporta intreaga finantare. "In cele din urma, utilizatorul risca, prin incetarea contractului in acest mod, sa ramana si fara masina, si fara bani", a mai spus avocatul.
Prin semnarea contractului, clientul este obligat sa respecte clauzele firmelor de leasing. Practic, el si-o face cu mana lui, a declarat Florea Parvu, vicepresedintele CNIPMMR. "Odata ce a semnat contractul, nimeni nu mai poate condamna firma propriu-zisa. Clientul este vinovat ca a semnat acel contract cu acele clauze nenorocite. Ceea ce ne supara pe noi este faptul ca nimeni nu-i controleaza pe acesti hrapareti ce clauze contractuale impun. Statul ar trebui sa fie primul care trebuie sa apere cetateanul, dar el nu face nimic, nu ia nici o masura care sa ajute amaratul de roman ce contribuie la bugetul statului", a sustinut Florea Parvu, adaugand ca nici Protectia Consumatorului nu-l poate ajuta pe respectivul client.
Parvu a mai mentionat ca societatile de leasing isi fac propria lege, angajeaza recuperatori si nimeni nu intervine. "Un om care si-a luat o masina in leasing in valoare de 10.000 de euro, a platit rate cumulate de 5.000 de euro si ajunge sa returneze masina firmei va iesi si mai dator. Pentru ca societatea o va vinde cu 3.000 de euro, ca doar a scazut piata, si acei 2.000 de euro care raman pierderi, in loc sa-i suporte firma, ca doar e riscul ei in afaceri, ii pune tot in carca respectivului client. Astfel, el ajunge pana la urma sa plateasca 10.000 de euro cu tot cu penalizari", a explicat vicepresedintele CNIPMMR.
Madalina Hagima a explicat ca un IFN, pentru a finanta in leasing un bun, se refinanteaza la randul lui, angajandu-se in contracte de credit generatoare de dobanzi si costuri colaterale, iar aceasta se intampla in cele mai multe cazuri in functie de contractul de leasing solicitat de utilizator. Conform legii, contractele de leasing financiar, precum si garantiile constituite sunt titluri executorii. Astfel, IFN-ul va initia imediat procedurile de executare silita atat in ceea ce priveste bunul, daca nu a fost restituit de bunavoie, cat si debitul restant pana la acoperirea intregii datorii, a precizat avocatul.