Daca pana acum privatizarea Electroputere s-a prelungit la nesfarsit din lipsa cumparatorilor, societatea craioveana se vede pusa in prezent in dificultate de nivelul mare al datoriilor acumulate catre bugetul de stat si catre institutii ale statului. Cele aproximativ 1.200 de miliarde de lei restante de plata atarna ca o piatra de moara in contabilitatea fabricii, situatie care ar putea duce la o noua amanare a anuntului de privatizare.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), actionarul majoritar al Electroputere, ar putea prelungi termenul de publicare a anuntului de vanzare a mastodontului industrial din Craiova. De data aceasta, de vina ar putea fi nu lipsa ofertantilor, al caror numar tinde sa creasca, ci a variantelor de a scapa de datoriile istorice ale fabricii. Cum solutia stergerii din pix a celor peste 30 de milioane de euro nu mai este posibila inca din 2005, deoarece Uniunea Europeana considera acest demers ajutor de stat, autoritatile centrale cauta variante ocolitoare care sa-i multumeasca si pe investitori si care sa respecte si legea. Timpul trece insa, iar termenul dat de AVAS pentru anuntul de vanzare, luna iunie, pare sa devina nerealist. Oficialii de la Bucuresti nu s-au hotarat nici in privinta strategiei de privatizare, pe bucati sau integral, desi declaratiile din ultimul timp ale presedintelui AVAS, Razvan Orasanu, dau ca sigura prima varianta. Momentan se negociaza pe mai multe planuri cu firmele care si-au manifestat intentia de a participa la privatizare, cea mai recenta dintre ele fiind concernul austriac A-TEC. Acesta si-a exprimat dorinta de a prelua fabrica in intregime, dar datoriile foarte mari la stat ale uzinei i-au pus pe ganduri. Majoritatea celorlalte societati sunt interesate doar de fabricile din componenta Electroputere care servesc ariei lor de interes.
200 de miliarde lunar pentru supravietuire
Problema datoriilor mari ale uzinei craiovene starneste ingrijorare la nivelul conducerii Electroputere. "In momentul de fata, principala problema o reprezinta datoriile istorice ale societatii. Din cele peste 1.200 de miliarde de lei, multe sunt penalitati si majorari de intarziere. Datoria principala este de 13 milioane de euro (aproximativ 455 de miliarde de lei - n.r) si provine din TVA. Din cate am inteles, una dintre posibilitatile luate in calcul de AVAS este sa se procedeze la fel ca in cazul CFR. Datoriile sa fie trecute pe o societate care sa ramana a statului, iar celelalte fabrici ale Electroputere sa fie vandute individual fara restante", a declarat directorul Electroputere, Cornel Mondea. O astfel de solutie ar scuti AVAS si de problemele privind impartirea datoriei totale pe fiecare fabrica in cazul in care se hotaraste sa privatizeze societatea pe bucati. Mondea aduce si un argument in favoarea vanzarii individuale. "Problema celui care va cumpara Electroputere este ce va face cu ea dupa aceea. Lunar este nevoie de 45 de miliarde de lei pentru plata salariilor celor 3.000 de angajati, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o cifra de afaceri de 200 de miliarde de lei pe luna", a precizat Mondea. Reprezentantii Directiei de Informare si Relatii cu Publicul din cadrul AVAS au declarat ca pana in prezent nu s-a definitivat metoda de privatizare si au admis ca este probabil sa se poarte discutii legate de transferarea datoriilor catre o societate care sa ramana in portofoliul statului. Acestia au dat ca sigura scoaterea Electroputere la privatizare pana la sfarsitul anului, desi AVAS promisese acest lucru in luna iunie. La randul sau, presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a declarat intr-un interviu ca singurul investitor interesat sa preia societatea la pachet a dat inapoi cand a vazut ca este vorba de datorii de 40 de milioane de euro. "Mai avem un investitor, care se numeste A-TEC, dar nu avem premisa ca el doreste sa preia fabrica in totalitate fara o stergere de datorii. Dar stergerile de datorii nu mai sunt posibile, conform legislatiei europene".
Petitorii lui Electroputere
De-a lungul timpului, mai multe firme au dat tarcoale Electroputere pentru cumpararea pachetului de 62,8% detinut de stat. Printre acestea se numara, Siemens, Bombardier, DAB, A-TEC Industries AG, Horvath Holding Investment Co. Inc., Mitilineos, Alstom, Serviciile Comerciale Romane, Telemania Israel, Konkar Electroindustr Croatia, General Electric si General Motors.