Constructia autostrazii Transilvania, intre Brasov si Bors, a devenit problema de disputa chiar in interiorul Aliantei. UDMR, alaturi de care se afla si fostii aliati PSD, cere Guvernului Tariceanu sa finanteze la timp autostrada pentru ca ea sa se construiasca in termenele stabilite. Pe de alta parte, Executivul da semne ca ar vrea intarzirea lucrarilor, poate chiar amanarea lor, dupa realizarea infrastructurii rutiere impuse de coridorul paneuropean IV. Aceasta disputa nu este neaparat una politica. Ecuatia Bechtel are conotatii economice, aducand fata in fata interesele Uniunii Europene cu cele ale SUA.
Forurile de conducere ale UDMR au adoptat la sfarsitul saptamanii o rezolutie legata de autostrada Bors - Brasov, in care participantii isi exprima sustinerea pentru realizarea lucrarilor la autostrada la termen si conform contractului incheiat in ceea ce priveste finantarea.
In replica, ieri, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a declarat despre contractul incheiat de fostul Guvern cu firma Bechtel pentru construirea autostrazii Brasov-Bors ca este in vigoare si ca va fi respectat, cu verificarea clauzelor financiare incluse in document.
Tot ieri, Emil Boc a anuntat ca Guvernul a initiat demersuri pentru obtinerea de credite din partea unor banci americane in vederea sustinerii financiare a lucrarilor la autostrada Transilvania, fiind vehiculat deja numele bancii americane Eximbank, deoarece Uniunea Europeana nu ar fi dispusa sa finanteze acest proiect.

Coridorul paneuropean IV vs autostrada Transilvania

Trebuie mentionat ca in 2003 Romania a decis sa modifice legislatia privind proiectele prioritare de autostrazi, introducand proiectul de autostrada Bors-Brasov, care a fost prezentat publicului ca fiind de interes national si care a fost cuprins in legislatie (Legea nr. 451/2003 privind constructia, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de importanta nationala si europeana). Asta in timp ce coridorul de transport pan-european IV are urmatoarele repere ale traseului sau care uneste Europa de Vest de cea de Est: Berlin/Nürnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta, de unde se continua maritim Istanbul si catre Grecia (Thessaloniki). Pe teritoriul romanesc coridorul paneuropean IV intra prin Nadlac, urmeaza Arad, Deva, Sibiu, Brasov, Bucuresti. Trebuie stiut faptul ca aceste coridoare europene nu sunt trasate intamplator. Traseele lor sunt creionate in functie de multe interese, cel economic fiind primordial. Daca luam in discutie coridorul paneuropean IV, la care fac referiri oamenii politici din prezent, trebuie spus ca el a fost gandit astfel incat sa fie cat mai scurt pe teritoriul Romaniei.

Ce interese urmareste un coridor paneuropean?

Cu cat numarul de kilometri este mai mic pe teritoriul unei tari, cu atat taxele incasate de statul respectiv pentru utilizarea infrastructurii sale sunt mai mici, iar platile acestor taxe de catre transportatorii occidentali sunt mai reduse. Avantajul este de partea transportatorilor in detrimentul statului. Deci, orice infrastructura rutiera, fie ca este drum rapid, fie autostrada care nu urmareste traseele indicate ale coridorului paneuropean IV, nu este o prioritate si nu avantajeaza transportatorii europeni. Cu alte cuvinte, disputa privind oportunitatea finantarii autostrazii Transilvania este departe de a fi inchisa. Desi fortele politice cu interese in dezvoltarea Transilvaniei, respectiv UDMR si chiar PSD, insista pentru construirea acestei rute, transportatorii occidentali (si automat nici UE) nu pot fi de acord cu realizarea acestui obiectiv inainte de definitivarea traseului rutier al coridorului IV. Sigur ca americanii vor avea si ei un cuvant de spus, iar recenta vizita la Washington a presedintelui Basescu a punctat, cu siguranta, si acest subiect sensibil.