In timp ce Dinel Staicu are doua luni la dispozitie sa utilizeze toate parghiile pentru a convinge membrii AGA de la SIF sa nu-l debarce din functia de presedinte, Curtea Europeana a Drepturilor Omului se pregateste de o pronuntare in plangerea adresata de actionarii Bancii Internationale a Religiilor - institutia bancara la a carei scufundare a pus umarul si afaceristul craiovean.
Consiliul de Administratie al SIF Oltenia se va intruni in termen de doua luni in cadrul unei adunari a actionarilor pentru a lua o decizie privind mentinerea lui Dinela Staicu in functiile detinute in cadrul societatii financiare, au precizat reprezentantii SIF Oltenia intr-un comunicat transmis marti Bursei. Decizia vine ca urmare a unei ordonante emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare la finalul saptamanii trecute, care a solicitat conducerii SIF Oltenia sa convoace, in termen de doua luni, Adunarea Generala a Actionarilor pentru a decide oportunitatea mentinerii in functie a actualului presedinte, Dinel Staicu, dupa ce acesta a fost trimis in judecata de Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Staicu a preluat functia de conducere la SIF Oltenia la jumatatea anului trecut de la Vasile Salapa, ca urmare a votului celorlalti membri ai Consiliului de Administratie al societatii. Dinel Staicu a fost trimis in judecata la inceputul lunii noiembrie a anului trecut, alaturi de el fiind inculpat si fostul presedinte al Bancii Internationale a Religiilor (BIR), pentru o frauda de peste cinci milioane de euro.
CEDO a grabit redeschiderea dosarului BIR
448 de milioane de dolari este suma ce ar putea fi platita din buzunarul contribuabilului roman in dosarul falimentarii Bancii Internationale a Religiilor (BIR). Despagubirile, in suma amintita, sunt solicitate Romaniei de catre cei 2.188 de actionari ai bancii, in dosarul care a ajuns la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Initial, plangerea contra rezolutiei de NUP formulata de reprezentantii actionarilor BIR vatamati prin falimentarea frauduloasa a bancii a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti. Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis insa recursul si a dispus inceperea urmaririi penale impotriva persoanelor implicate si datorita faptului ca CEDO se afla in pronuntare pe admisibilitatea plangerii pagubitilor BIR.
Judecatorii supremi au mai stabilit ca DNA a ingropat dosarul prin Ordonanta din 23.11.2005, dispunand NUP pentru toti acuzatii, in conditiile in care urmarirea penala era inceputa "in rem". Rechizitoriul DNA precizeaza ca BIR a acordat credite si a cesionat mai multe creante prin intermediul a noua unitati teritoriale unor societati comerciale cu sediul in judetul Dolj. Creditele au fost garantate cu mai multe imobile, printre care abatorul Podari, abatorul Mofleni, cladirea Frigorifer si un imobil situat in Craiova, str. Mihai Viteazul, nr. 4 (numar nou 14). Totalul datoriilor acestor societati fata de Banca Internationala a Religiilor (credite, dobanzi si cesiuni de creanta) se ridica in prezent la circa 400 de miliarde de lei vechi. Societatile debitoare bancii s-au contopit in 2005 intr-una singura, sub denumirea de Reconversia Podari, controlata de Dinel Staicu. In acest mod, imobilele aflate in garantia BIR au intrat in patrimoniul noii societati.
Imobilele aflate in garantia bancii, vandute sub valoarea de piata
Arin Stanescu, presedintele Uniunii Lichidatorilor si patron al companiei Moore Stephens, care este lichidator al BIR, a introdus drept lichidator al Reconversia Podari societatea Rominsolv Bucuresti SRL, apartinand avocatilor Gheorghe Piperea (vicepresedinte al Uniunii Lichidatorilor) si Cristian Iordanescu (decan al Baroului Bucuresti). Prin procesul-verbal din 27.09.2006, lichidatorul BIR, de comun acord cu Rominsolv Consulting SRL si Reconversia Podari, a hotarat vinderea in bloc a imobilelor aflate in garantia BIR catre REBONIS Corp. SRL, pentru suma de 1.750.000 de euro. Suma - sustin actionarii bancii - este nereala comparativ cu valoarea de piata a bunurilor aflate in garantia si sub ipoteca BIR, astfel ca vanzarea acestora cu pretul mentionat prejudiciaza grav interesele actionarilor.
"Caz de crima organizata si coruptie institutionalizata"
Pentru a dovedi ca in procesul de lichidare al BIR au stat interese ascunse, actionarii au prezentat o expertiza, conform careia cele patru imobile vandute catre REBONIS Corp. SRL, pentru suma de 1.750.000 de euro, au fost evaluate la urmatoarele valori: Abator Podari - 1.706.000 USD; Abator Mofleni - 528.430 USD; Frigorifer - 2.630.000 USD; imobilul din str. Mihai Viteazul - 818.000 USD. Specialistii sustin ca, acum sapte ani, aceste imobile valorau circa 6.000.000 USD, astfel ca, la preturi actualizate, acestea ar valora zece milioane USD. Legat de acest aspect, lichidatorul Reconversie Valorificare Active - Moore Stephens (RVA) a constituit subiectul unei anchete parlamentare in perioada 2001 - 2004, care a concluzionat - prin lucrarea "Razboi total impotriva coruptiei" si Raportul Comun, depus la Birourile Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor - ca falimentul BIR a fost fraudulos si ca acest dosar constituie un "caz de crima organizata si coruptie institutionalizata". In ultimii ani, dosarul falimentarii si lichidarii BIR s-a aflat in atentia mai multor oficiali europeni, printre care Pierre Moscovici, Olli Rehn, Markus Ferber si Elmar Brook.
Staicu dorea sa controleze banca de la care lua credite
SC Moore Stephens SA, lichidatorul juridic al Bancii Internationale a Religiilor, cere acum despagubiri civile afaceristului craiovean Dinel Staicu, fostului presedinte al BIR, Ion Popescu, si fostilor directori BIR, Radian Raceala si Viorica Dutu, suma de 30 de milioane de lei si aproape sase milioane de dolari. Cererea de despagubire a fost depusa la Judecatoria Sectorului 4, unde se analizeaza dosarul in care cei patru au fost acuzati de abuz in serviciu si complicitate la aceasta infractiune. Potrivit procurorilor, banii reprezinta credite neperformante luate de cele 11 societati controlate de Dinel Staicu.
"Desi beneficia de credite cu o dobanda de 23,5% pe an, nu a achitat nici un leu din acestea, a constituit depozite, dar pe alte societati care nu aveau nici o legatura cu cele care au beneficiat de creante si credite si a achizitionat, folosind in proportie de 50% creditele date de BIR, actiuni prin intermediul altor societati la SIF Oltenia, societate al carei presedinte este in prezent", se precizeaza in rechizitoriul intocmit de DNA pe numele lui Dinel Staicu. Procurorii releva si faptul ca Dinel Staicu dorea sa controleze BIR, in calitate de actionar, prin intermediul societatii Cooperativa de Credit Banca Populara Rich Bank Craiova. DNA a mai atras atentia si asupra faptului ca "afacerile" lui Dinel Staicu, facute in dauna BIR, au avut "aportul esential al functionarilor din cadrul acesteia". In acest dosar nu s-au putut institui masuri asiguratorii, "intrucat nu au fost identificate bunuri proprii ale inculpatilor".
Dinel a cautat sa faca "afaceri inteligente"
In declaratiile date in ancheta, Dinel Staicu si-a sustinut de fiecare data nevinovatia, dar si teoria invatata pentru lucrarea de doctorat, pusa in practica in afacerile pe care le controleaza: "Declar ca, in perioada de tranzitie, conform legislatiei in vigoare, personal, am cautat sa fac afaceri inteligente, fara bani si finante de dimensiunea afacerii, sa fac schema necesara, dupa care sa conduc prin delegare, ca un adevarat actionar, si nu ca administrator al fiecarei componente (...) chiar daca negocierile au fost mai dure pentru cei aflati la ananghie, dar afacerile sunt afaceri si cum aceasta jungla a economiei de piata permite castiguri enorme a fost de preferat varianta lichidarii".
Urmarire penala extinsa
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a dispus prin Decizia nr. 5515/26.09.2006 inceperea urmaririi penale impotriva a 17 persoane, printre care se numara, alaturi de Dinel Staicu, si doi fosti viceguvernatori ai BNR, Emil Iota Ghizari si Mihai Bogza, trei judecatori care s-au pronuntat in dosarul mentionat, precum si avocatii Arin Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu (ambii fiind patronii RVA Moore Stephens).