Fabrica de creta din Basarabi a fost supusa procesului de privatizare ca multe alte fabrici din judetul Constanta, mai mult sau mai putin rentabile. In ceea ce priveste rentabilitatea investitiei intr-o astfel de fabrica, nici nu se poate discuta. Merita sa amintim faptul ca avem o adevarata mina de aur, prin zacamantul de creta din Basarabi. Stapanul cretei de la Basarabi avea asigurat cel putin locul doi in Europa in domeniul carbonatului de calciu. In toata Europa exista doar doua zacaminte de carbonat de calciu. Puritatea de 98% a zacamantului de creta a atras ca un magnet firmele din toata Romania.
In anul 1927, proprietarul suprafetei de 5 ha cariera de piatra amplasata in dereaua comunei Murfatlar (actualmente orasul Basarabi) - proprietar caruia ii vom spune I.S.C. -, in virtutea Legii Minelor art. 110 cu respectarea dispozitiilor legale si regulamentelor miniere, facand o exploatare economica a maselor, este autorizat de Inspectoratul Minier II - Buzau si obtine autorizatia de extractie nr. 1435 din 17 mai 1927 pentru cariera de piatra. Dupa anul 1948, exploatarea miniera cariera de piatra Basarabi a lui I.S.C. este nationalizata fara acte de regimul comunist si trecuta spre administrare Ministerului Fortelor Armate ale R.P.R. Prin Ordinul 2005/27.10.1964 emis de general-colonel Burca Mihail, adjunct al Ministerului Fortelor Armate, se transmite din administrarea Ministerului Fortelor Armate in administrarea Trustului Minier Dobrogea, sub indrumarea si controlul Ministerului Minelor si Energiei Electrice cariera de piatra Basarabi. Interesul pentru zacamantul din cariera Basarabi a fost determinat de memoriul justificativ din data de 7 mai 1964 al Consiliului Tehnico-Stiintific din cadrul Ministerului Minelor si Energiei Electrice, in care se specifica faptul ca rezervele pot asigura o productie de creta pe o perioada foarte mare de timp.

Cariera de piatra, revendicata de mostenitori

In anul 2001, fabrica de creta este notificata de mostenitorii fostului proprietar I.S.C. in conformitate cu Legea 10/2001 prin Biroul executorului judecatoresc Constantin Adrian Stoica din Constanta. Prin notificarea nr. 3187/09.11.2001 este revendicata toata Cariera de piatra (in suprafata de 5 ha) situata in orasul Basarabi - judetul Constanta. In acel moment, fabrica de creta era administrata de SC DOBROMIN SA, cu sediul in Constanta, Str. Marc Aureliu nr. 4, o societate comerciala cu capital majoritar de stat, la care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) detinea 99,97% din capitalul social. Potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/ 08.02.2001, in termen de 60 zile de la inregistrarea notificarii, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura. Ulterior, mostenitorii au depus plangere impotriva conducerii SC DOBROMIN SA prin care au solicitat conform legii 10 art. 41, in speta raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala a celor vinovati, dar nu au primit nici un raspuns din partea AVAS (fostul APAPS Constanta) pentru aceasta plangere (nr. intrare SE/ 1921/ 17.05.2002.). Dupa aceste demersuri, mostenitorii au fost nevoiti sa deschida actiune la Judecatoria Constanta impotriva SC DOBROMIN SA si APAPS Constanta. In dosarul civil 13308/2003, instanta hotaraste sa admita actiunea formulata de reclamantii si obliga paratele sa emita dispozitia motivata asupra cererii de restituire. SC DOBROMIN SA nu respecta hotararea judecatoreasca, fapt pentru care a fost notificata prin biroul executor judecatoresc Aurel Malciu cu nr. 1288/20.10.2004. In data de 06.10.2004, AVAS Bucuresti emite decizia nr. 109/27.09.2004 prin care declina competenta de solutionare a notificarii catre SC DOBROMIN SA sa emita decizie la revendicare.

Acte intocmite de o jurista... fara facultate!

AVAS Bucuresti uita de faptul ca imobilul revendicat se afla in litigiu la Judecatoria Constanta si sub apanajul secretului de serviciu (toate documentele din AVAS sunt secretizate in interesul national), emite Mandatul special Nr. VP2 MS / 2217/22.04.2003 prin care presedintele CA al SC DOBROMIN SA, ing. Valentin Ion, sa voteze pentru vanzarea Sucursalei Miniere Basarabi cu plata integrala sau in rate (!!). In final, SC DOBROMIN SA emite o decizie de respingere nr. 2115/05.08.2004. fara baza legala vizata de un fals jurist fara facultate Cornelia Lupu (actualmente este cercetat de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta). In decizia de respingere a notificarii nr.2115/05.08.2004 se recunoaste calitatea de proprietar si de mostenitorii si mai grav, se motiveaza decizia de respingere, "reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren facandu-se in baza Leg. 18/1991 si Leg 1/2000". Se confunda o cariera de piatra cu un teren agricol. In timp ce mostenitorii revendica fabrica de creta SC DOBROMIN SA, directorul Valentin Ion, in baza unui anunt de privatizare dat de APAPS, demareaza actiunea cu o clauza restrictiva: numai o societate comerciala cu activitatea principala in domeniul mineritului poate spera sa intre in posesia sucursalei.

ROMTEXTIL, asigurat in caz de retrocedare

Dupa doua runde de licitatie, cumparatorul a fost furnizorul traditional de saci pentru sucursala, firma SC ROMTEXTIL SA, in baza contractului de vanzare/cumparare nr. 1609/30.06.2004, autentificat sub nr. 392/24.02.2004 la notarul public Doinita Crisan. In contractul de privatizare se introduce art. 14: "cumparatorul poate rezilia contractul de plin drept cu daune - interes printr-o simpla notificare fara punerea in intarziere, in cazul in care constata ca dupa perfectarea contractului activul nu se afla in proprietatea vanzatorului" si art. 15, potrivit caruia "vanzatorul raspunde pentru prejudiciul cauzat si pentru profitul nerealizat in cazul in care, dupa perfectarea prezentului contract, se constata ca terte persoane fizice sau juridice revendica drepturi reale asupra activului si a celorlalte bunuri cumparate. In cazul rezilierii contractului se va proceda la repunerea partilor in situatia anterioara semnarii contractului". Articolele 14 si 15 sunt introduse in contract pentru garantarea investitiei firmei ROMTEXTIL, care nu are nici cel mai mic risc investitional. In situatia unei retrocedari, SC ROMTEXTIL SA recupereaza suma investita in achizitia Sucursalei Miniere Basarabi si mai primeste, in conformitate cu art. 69 din Legea Privatizarii, "despagubiri ce nu vor putea depasi cumulat 50% din pretul efectiv platit de cumparator. Statul garanteaza plata de catre institutiile publice implicate a acestor despagubiri in limita prevazuta de lege. Acest contract de privatizare demonstreaza ca "Romania este tara cu risc investitional zero". La contractul de vanzare-cumparare se intocmeste si un act aditional unde este trecut intreg activul Sucursalei Miniere Basarabi (teren 49.866,93 mp., constructii amplasate pe acest teren 12.744,838 mp. in care regasim: depozit de carburanti, statie carburanti, 6 bazine de carburanti, statie preparare/macinare/uscare, birouri, magazie, atelier auto, cantar, centrala termica, statie pompe, parcul auto - 15 autovehicule, mijloace fixe si alte obiecte de inventar. Tot activul este evaluat la pretul unei vile, aproximativ 300.000 euro fara TVA. Cu profitul obtinut intr-o luna se poate plati suma de 300.000 de euro, si in rate. Decizia de respingere a notificarii a fost atacata in instanta de mostenitori, fapt pentru care la Tribunalul Constanta se afla pe rol dosarul 2226/2004 dintre mostenitorii si "alianta" DOBROMIN- ROMTEXTIL. Vom reveni.