dailybusiness.ro informeaza: De ce face Basescu lobby pentru Rosia Montana
Presedintele Traian Basescu s-a lansat intr-o adevarata campanie de lobby pentru proiectul de la Rosia Montana. Seful statului inchide ochii la exploatarea cu cianuri din Apuseni cu gandul la aurul pe care Romania l-ar obtine si care i-ar asigura "stabilitatea monetara".
Traian Basescu a declarat luni, la TVR, ca exploatarea de la Rosia Montana trebuie sa inceapa, pentru ca Romania are nevoie de aurul din Apuseni.
"Acum sustin (proiectul - n.r.) mai mult ca oricand, si nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Va uitati ce se intampla cu toate monedele, inclusiv cu cele care sunt monede de rezerva, dolarul, chiar euro. Au probleme de stabilitate si probleme de depreciere", a spus Traian Basescu, explicand ca el are datoria ca sef al statului "sa-si puna tara in siguranta".
Seful statului si-a facut calculele si a ajuns la concluzia ca statul roman ar putea obtine numai din redeventa de 4% 20 tone de aur. "20 de tone trebuie sa ajunga gratis in rezerve, 20% vin de la Cupru Deva si prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult", a mai spus Basescu.
Presedintele a adaugat ca Romania va mai deschide doua exploatari de aur, cu regii romanesti. "Avem un zacamant cu 50 de tone si in alta parte un zacamant de 54 de tone", a exemplificat seful statului. Basescu vrea sa duca rezervele de aur ale BNR de la 103 tone la peste 200 in urmatorii doi ani. Motivul? Aurul ar urma sa intareasca moneda nationala in fata problemelor externe.

Principalul obstacol - reglementarile europene

Marele obstacol in demararea exploatarii de la Rosia Montana il reprezinta decizia Parlamentului European care a aprobat o rezolutie prin care recomanda interzicerea folosirea cianurilor in minerit - tehnologia pe care RMGC vrea sa o foloseasca in Apuseni. Oponentii proiectului, printre care se afla inclusiv Academia Romana, afirma ca exploatarea miniera cu cianuri ar inseamna un dezastru ecologic. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice s-a pronuntat, deja, pentru inscrierea sitului Rosia Montana in lista tentativa a UNESCO.
Pe de alta parte, cei de la Rosia Montana Gold Corporation spun ca metoda folosita pentru extragerea aurului si argintului din minereuri, prin tratarea cu cianuri, ar fi cea mai fezabila din punct de vedere economic, dar si al protectiei mediului. "Nu exista o metoda mai buna care sa fie si disponibila", spun reprezentantii RMGC.
Cine are dreptate? Decizia va fi luata, cel mai probabil, la Bruxelles. Va castiga lobby-ul "Verzilor" din Parlamentul European sau cel al canadienilor de la Gabriel Resources, care si-au atras de partea lor si politicienii de la Bucuresti, dovada lipsa suspecta de combat si "opozitia de fatada" practicata de multi dintre acestia.
Intr-o declaratie de presa, RMGC a afirmat marti ca sustinerea presedintelui pentru proiectul exploatarii aurifere nu are nicio legatura cu o presupusa sustinere politica si finantare electorala din partea companiei.
"RMGC respinge ferm orice acuzatie legata de existenta vreunei legaturi financiare directe sau indirecte dintre companie sau actionarul sau principal, Gabriel Resources, si orice partid politic. Intre compania RMGC si orice partid politic sau orice candidat la functii publice din Romania nu exista nicio legatura de ordin financiar, indiferent de natura acesteia, si niciun fel de contract de colaborare, indiferent de natura pe care aceasta colaborare ar putea-o avea.", se precizeaza in comunicat.
RMGC a anuntat, oficial, ca spera sa demareze productia cel tarziu in 2014, in conditiile in care a obtinut 10 din cele 12 aprobari de la Comitetul de Analiza Tehnica al proiectului.
Dupa aprobarea de catre Guvern a autorizatiei de mediu si a noului certificat de descarcare arheologica pentru zona Carnic, in absenta unor evenimente neprevazute, RMGC afirma ca va mai dura aproximativ un an pentru a finaliza majoritatea achizitiilor pentru terenurile de suprafata, respectiv pentru a obtine cea mai mare parte a celorlalte permise si aprobari, inclusiv permise de constructie pentru faza initiala.
Constructia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrarilor. Intre timp, Curtea de Apel Bucuresti a confirmat validitatea certificatului de urbanism emis catre Rosia Montana Gold Corporation, si a respins cererea de suspendare a documentului, formulata de doua ONG-uri care se opun proiectului. Daca RMGC va primi unda verde si de la Bruxelles, vor urma 16 ani de exploatare. La final, RMGC promite ca va ecologiza intreaga zona. Oponentii proiectului se tem ca in urma va ramane doar un lac de cianuri.

Cat aur ascunde Rosia Montana?

Rosia Montana reprezinta, de aproape doua milenii, un adevarat ‘El Dorado‘ pentru cautatorii de aur. Primii care au scos aur si argint din Muncii Apuseni au fost dacii, iar apoi romanii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al localitatii) intr-o adevarata fabrica de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatari intensive, comoara de la Rosia Montana pare inepuizabila.
Potrivit studiilor geologice realizate de Rosia Montana Gold Corporation, firma care a obtinut concesiunea zonei, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si 1.480 de tone de argint.
Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care, potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness.ro de reprezentantii RMGC, in urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint.
Ca in orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai putin aur si argint. Un studiu realizat de Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia estima in 2007 zacamintele de la Rosia Montana la 247,7 tone de aur si 898 de tone de argint.
Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 14 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu patru ani, era evaluata la 5 miliarde dolari.
In mod paradoxal, cei care conduc Rosia Montana Gold Corporation, companie infiintata in 1997 pentru a exploata comoara din Apuseni, au iesit castigati pana acum din tergiversarea proiectului.
In urma cu 4 ani, cu o investitie estimata la 1,7 miliarde de dolari, RMGC urma sa incaseze venituri din vanzarea aurului si argintului de 5 miliarde dolari, in conditiile in care estima cotatia aurului la 600 dolari/uncie, iar argintul la 10 dolari. Aurul este cotat in prezent la 1910 dolari pe uncie, iar argintul la 43 dolari. Pana la finele anului, expertii afirma ca aurul ar putea atinge nivelul de 2000 dolari, iar argintul va trece de granita de 50 de dolari/uncie.
Oricum, potrivit studiului de impact realizat de RMGCfirma ar putea ajunge sa inregistreze pierderi doar daca pretul aurului ar cobora la 450 dolari/uncie (de trei ori mai putin decat pretul la zi - n.r.), iar al argintului la 8 dolari.
Intrebati de catre DailyBusiness.ro daca suma alocata statului roman ar trebui recalculata, luand in calcul cresterea pretului aurului, oficialii RMGC au declarat, anterior, ca partea de castig a statului este direct proportionala cu valoarea aurului si argintului vandut de companie.
Cu alte cuvinte, cu cat pretul aurului va fi mai mare la valorificare, cu atat va creste si suma incasata de statul roman - pe langa taxe si impozite, statul va incasa 19% din profitul afacerii (pentru ca este actionar cu 19% in RMGC) si 4% din valoarea vanzarilor de metale pretioase rezultate din exploatare (redeventa).
Compania care dezvolta proiectul minier de la Rosia Montana, este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31% din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din titluri.