Cu doar citeva luni inainte de expirarea termenului de garantie la primele proiecte, prima transa a controalelor Agentiei SAPARD a scos la iveala precaritatea mai multor obiective - in primul rind drumuri, construite cu finantare europeana. In acelasi timp, doar trei-patru societati de constructii nu mai pot presta servicii pentru lucrari similare, aflindu-se pe "lista neagra " alcatuita de oficialii Agentiei. Oficialii romani recunosc, prin vocea directorului Samoila Szabo, ca nu au verificat nici o clipa utilitatea proiectelor de infrastructura rurala, desi Comisia Europeana a cerut acest lucru si a recomandat chiar modificarea criteriilor de eligibilitate in acest sens.

Proiectele de infrastructura rurala, verificate "la singe "

Cele mai des intilnite "vicii " ale proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale derulate cu finantare prin Programul SAPARD sint, in continuare, cele referitoare la existenta conflictelor de interese in lista expertilor tehnici. In plus, reprezentantii Agentiei au descoperit ca, in anumite cazuri, nu sint respectate contractele incheiate cu agentia in ceea ce priveste intretinerea lucrarilor in bune conditii. Ce nu i-a interesat pe oficialii Agentiei este utilitatea reala a proiectelor, puse in practica cu milioane de euro din fonduri comunitare si de la bugetul de stat.
"O lucrare finalizata este importanta chiar daca beneficiarul este un sat cu cinci locuitori ", spune Samoil Szabo. Aflat de citeva luni la conducerea institutiei, Szabo sustine ca verificarile ar fi fost in sarcina celor care au condus institutia in perioada in care pentru proiectele deja finalizate si finantate se depuneau studiile de fezabilitate.
Szabo recunoaste insa ca, pentru a stabili care vor fi ultimele 40 de proiecte de dezvoltare a infrastructurii rurale finantate prin SAPARD cu ultimele 33 milioane de euro disponibile, cele 640 de dosare vor fi verificate la singe, asa cum a cerut Comisia Europeana: "La urmatoarele lucrari, punctajul va fi dat si pentru functionalitatea proiectului, asa cum a cerut UE. Selectia nu se va mai face din birou. Verificarea utilitatii economice a fost recomandata de stucturile comunitare ".

Comisia Europeana spune "NU " schimbarii destinatiei fondurilor

Oficialilor SAPARD nu le ramine, deocamdata, decit sa contabilizeze gropile din asfaltul drumurilor construite pe bani comunitari, gropi care au inceput sa se inmulteasca o data cu apropierea termenului de expirare a garantiei pentru primele proiecte. Cifrele nu il ingrijoreaza pe seful agentiei, chiar daca, din cele 62 de proiecte incluse in esantionul de control - reprezentind 10% din total -, au fost controlate 16, din care patru au fost depistate cu nereguli de ordin tehnic. In traducere, dupa un timp scurt de utilizare, din drumurile verificate un sfert au probleme de ordin tehnic, care vor fi remediate pe cheltuiala constructorilor, pentru ca, din fericire, se afla inca in perioada de gratie.
Nici numarul mare de debitori, beneficiari de proiect care nu si-au putut acoperi cofinantarea, nu-l ingrijoreaza pe directorul SAPARD. Acestia au ajuns la 72, dintre care doar sase sint beneficiari de masuri private, numai in 2005 fiind contabilizate debite de 15 miliarde de lei. Un singur lucru ii sperie pe cei care implementeaza Programnul SAPARD in Romania: nu-si vor realiza "planul ", asa cum si-au propus, chiar cu lucrari date gata in mod heirupist. In ciuda insistentelor, reprezentantii Comisiei Europene au refuzat categoric realocarea fondurilor de la masurile mai putin intrebate catre cele pe care s-au depus proiecte peste posibilitatea de finantare. Astfel, se va reduce drastic rata de absorbtie a fondurilor, marcindu-se inca o bila neagra pentru autoritatile de la Bucuresti.