Bancile nu s-au grabit sa adopte toate regulile impuse de BNR. Ele au facut acest lucru abia zilele trecute, cind au adoptat noile reglementari prin care se limiteaza cu 15-20% valoarea maxima din venitul clientului ce poate fi dedicata creditului. Pentru a nu pierde din clienti si din volumul afacerilor, bancile au gasit numeroase portite prin care pot oferi persoanelor fizice aceeasi suma, dar esalonata pe mai multi ani. Astfel, bancile pot cistiga si mai multi bani decit pina acum, clientii sint multumiti, iar Banca Centrala ramine cu buza umflata. Daca BNR a micsorat gradul de indatorare lunara al celor imprumutati, de la 50% din venituri totale, minus cheltuieli lunare, la 30-40% din veniturile demonstrabile in functie de tipul creditului, ei bine, majoritatea bancilor s-a gindit sa compenseze aceasta restrictie, oferind imprumuturi pe mai multe luni. Astfel, expunerea clientului este aceeasi, iar perioada de returnare a creditului creste, in timp ce ratele devin mai mici, si prin urmare, la fel de accesibile ca pina acum.
Romanilor le place creditul, mai ales cel in valuta. Per total, in sistemul bancar romanesc, circa 30-40% din credite sint in lei, restul fiind luate majoritatea in euro, fiindca moneda nationala creste. Salariile sint fixate in mare majoritate pentru perioade de sase luni sau un an, la o paritate avantajoasa pentru angajat. Astfel incit creditul in valuta e mai usor de returnat. Totodata, creditele in valuta au atins in acest an circa 2,8 miliarde de euro, restul pina la totalul de 3,6-4 miliarde de euro fiind acordate in lei, spun bancherii. Dobinda pentru imprumuturile in euro ramine mai mica decit pentru cele in lei la majoritatea bancilor, cu cateva exceptii.
Singurul efect al normelor BNR de limitare a creditarii este o crestere a costului unui credit si o diminuare a marjelor de profit (randamente) ale bancilor. "De exemplu, introducerea in cazul creditului imobiliar a cerintei de garantare cu “garantii reale” a 133% din valoarea unui proiect face ca bancile sa se asigure, cu 1-3% din valoarea creditului, impotriva riscului de neplata” spune un bancher. BNR nu reuseste sa-si atinga decit partial tinta: creditul de consum, adica cel pentru achizitionarea de produse electronice si de uz casnic de import, este cel mai puternic in structura creditelor totale, avind o pondere de cam 65%, iar majoritatea bancilor inca ofera conditii de avans zero, fara girant si alte garantii pentru sume de pina la 5.000 de euro.