Ziarul Financiar informeaza : Bugetul la raport: Cheltuielile nejustificate raman sportul preferat al administratiilor locale. Primaria Salonta da 115.000 lei pe un joc online
Din 2008 administratiile locale au intrat pe deficit, iar cheltuielile cu dobanzile la imprumuturi au explodat. Totusi achizitiile anapoda facute de comunitatile locale continua nestingherit, iar Guvernul continua sa le alimenteze cu bani pentru a le "echilibra".
Din 2008 administratiile locale au intrat pe deficit, iar cheltuielile cu dobanzile la imprumuturi au explodat. Totusi achizitiile anapoda facute de comunitatile locale continua nestingherit, iar Guvernul continua sa le alimenteze cu bani pentru a le "echilibra". In septembrie curent administratia locala a Municipiului Salonta a achizitionat un joc online, "Toldi", pentru suma de 115.000 lei. O luna mai tarziu Salonta primea de la Guvern 50.000 de lei pentru a-si "echilibra" bugetul - dintr-un un ajutor total de peste 66 mil. lei pe care Executivul l-a dat comunitatilor locale aflate pe marginea prabusirii financiare. "Se aproba suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2011 cu suma de 66.410 mii lei din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2011, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unitati administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotarare, in vederea platii unor arierate, precum si finantarii unor cheltuieli curente si de capital" - aceasta este hotaratea in baza careia Salonta a primit ajutor de la Guvern. Intrebare: a avut Salonta bani pentru achi¬zitionarea unui joc electronic, dar nu a avut pentru "finantarea unor cheltuieli curente si de capital?" Primaria Generala a Bucurestiului a cheltuit in aceasta luna 357.000 de lei pentru editatea "Ma¬nualului de identitate vizuala a Primariei Municipiului Bucuresti". Aceeasi primarie vrea sa imprumute de pe pietele internationale 800 mil. euro. 500 mil. euro ar urma sa fie destinate achitarii unui imprumut in aceeasi suma luat in 2005 care are scadenta in 2015. Si cu restul? Cand primarul general Sorin Oprescu a promovat acest act in Consiliul General al Municipiului nu a mentionat ce ar urma sa se intample cu acesti bani. Iar Primaria Generala are deja datorii de peste 700 mil. euro.Tot asa, comuna Mogosoaia cauta un imprumut de 7 mil. euro pentru "asigurarea finantarii unor obiective de investitii". Ce investitii? Evolutia bugetelor locale arata ca cheltuielile cu dobanzile la imprumuturile luate de comunitatile locale au crescut de la 120 mil. lei in 2004 la 750 mil. lei in 2010. Datoria publica locala a crescut de la zero in anul 2000 la 0,16% din PIB in 2004 si la 2,3% din PIB in 2010 - adica 12 mld. lei. Nu pare mult, dar aceasta datorie este trecuta la datoria publica, iar datoria publica a devenit cosmarul tarilor UE pentru ca majoreaza cumplit randamentul imprumuturilor. Daca Guvernul vorbeste de deficit bugetar zero, trebuie sa se uite si la cheltuielile locale si la deficitele locale. Potrivit datelor Ministerului de Finante, deficitul bugetelor locale a fost in 2008 de 4 mld. lei, adica un miliard de euro. In 2009 a fost de 2,3 mld. lei, iar in 2010 de 600 mil. lei. An de an veniturile comunitatilor au crescut spectactaculos - de la 17 mld. lei in 2004 la 50 mld. lei in 2010 -, dar primariile tot se plang ca nu au bani. De ani de zile fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a alimentat bugete locale si toate acuzatiile au fost ca repartizarea banilor s-a facut in functie de culoarea politica. Curtea de Conturi este cea care stabileste daca o investitie facuta de administratie este oportuna, dar, pana in prezent, controlorii de conturi nu s-au facut remarcati pentr-o mare atentie acordata acestor aspecte. Asa s-a ajuns sa se construiasca parcuri in paduri. De pilda, comuna Feldoiara (Brasov) a atribuit in aceasta luna un contract de 808.000 lei pentru "imbunatatirea calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in comuna Feldioara". Saptamana trecuta presedintele Traian Basescu a cerut administratiilor locale sa nu mai cumpere lalele si panselute, ci sa investeasca pentru crearea locurilor de munca pentru cresterea produsului intern brut in fiecare comunitate. "Si administratiile locale trebuie sa devina responsabile pentru cresterea produsului intern brut in fiecare comunitate. Adica o mai buna orientare a resurselor. Este una sa cumperi panselute cu banii de la primarie, sa cumperi lalele din Olanda, si alta sa faci niste lucrari de investitii in comunitate. Or, pe aceasta cale eu fac un apel si la administratiile locale sa-si inteleaga responsabilitatea ca, alaturi de Guvern, sa creeze locuri de munca." Presedintele admite ca nu poate face decat "apel": "N-o sa pot sa ma duc la niciun primar sa-i spun: nu mai cumpara lalele, nu mai cumpara panselute, ci fa niste lucrari de investitii care sa creeze locuri de munca. Asta nu pot sa fac, dar un apel la ratiune pot sa fac intr-o perioada de criza".Bun. Presedintele nu poate. Dar Guvernul de ce mai da bani Municipiului Salonta care nu are bani sa-si plateasca datoriile, dar are sa cumpere un joc electronic? In jur de 1.000 de comunitati locale intind mana an de an la Guvern. Edilii se plang ca Guvernul nu le da destui bani din cei care li s-ar cuveni (in principal din cota defalcata de TVA si cota din veniturile salariale ale rezidentilor). Dar sunt multe situatii in care comunitatile au ajuns unde au ajuns din cauza lor. De pilda, doua comune din judetul Iasi, Vladeni si Popricani, au luat in 2008 bani prin programul SAPARD, cate un milion de euro fiecare, pentru reabilitatea infrastructurii rutiere. Lucrarile au fost efectuate prost, iar UE a cerut returnarea banilor. Cele doua comune nu au avut banii, iar conturile le-au fost blocate. Penalitatile au mers inainte. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentru asta. In 2009, printr-o hotarare de guvern, executarea silita a creantelor pentru cele doua primarii a fost blocata pentru sase luni. Nimic nu s-a intamplat intre timp. In vara autoritatile judetene au promovat un act normativ prin care Guvernul sa preia datoriile celor doua comune. Luna trecuta, prin actul normativ amintit, cele doua localitati au primit din nou bani de la Guvern 100.000, respectiv 300.000 de lei. Astfel de cazuri sau cazuri asemanatoare sunt cu zecile. Dar nimeni nu pune piciorul in prag.

Dupa primarul Clujului, cel al Brasovului a intrat in atentia DNA
Prefectul Brasovului, Ion Gontea, si primarul municipiului, George Scripcaru (PDL) sunt cercetati de DNA pentru coruptie, fapte identificate in cadrul anchetei privindu-l pe fostul sef al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Ionel Spataru. Scripcaru este al doilea primar al PDL dintr-un mare municipiu intrat in atentia procurorilor anticoruptie, dupa ce, in urma cu nici doua saptamani, edilul Clujului, Sorin Apostu a provocat stupoate dupa ce a fost arestat pentru fapte de coruptie foarte grave. Astfel, Scripcaru, Gontea si alte trei persoane sunt cercetate pentru luare de mita si complicitate la aceasta infractiune. Unul dintre denuntatori sustine ca i s-a cerut mita pentru a se emite cat mai repede de catre Primaria Brasov o autorizatie de functionare a unei firme. Mita a fost ceruta de catre Spataru care este trims in judecata, in vreme ce Scripcaru este cercetat intr-un dosar disjuns, au aratat vineri procurorii. Ei au stabilit faptul ca, in cauza, se disjung fapte ce ar fi fost comise de prefectul si primarul Brasovului in legatura cu avizul de funtionare. Iata nu doar ca banii se cheltuie aiurea prin primarii, dar edilii calca si pe langa lege.