Mediafax STUDIU: Proto-Pamantul era mai degraba un rai ospitalier, nu un iad fierbinte
din prima parte a existentei sale mai degraba un rai ospitalier, nu un iad fierbinte, in urma cu 4 miliarde de ani, cu o clima mai rece decat se credea anterior si cu un mediu benefic pentru formele de viata, potrivit unui studiu realizat recent de cercetatorii americani.
Teoria unanim acceptata pana la sfarsitul secolului al XX-lea afirma ca Terra, imediat dupa ce s-a format in urma cu 4,54 miliarde de ani, era un veritabil iad acoperit cu magma fierbinte, informeaza dailymail.co.uk.
Insa, potrivit unui studiu recent, oamenii de stiinta spun ca Pamantul, in primii 500 milioane de ani dupa formare, avea un aspect surprinzator de asemanator cu cel din zilele noastre, intrucat avea deja oceane si chiar continente.
Oamenii de stiinta considera ca rocile stravechi din Islanda indica faptul ca proto-Pamantul avea temperaturi mult mai moderate si prezenta un mediu mult mai ospitalier decat se credea pana acum.
Studiul a fost coordonat de o echipa de geologi de la Universitatea Vanderbilt din statul american Tennessee.
Cercetatorii au analizat o teorie mai veche, potrivit careia Islanda din zilele noastre reprezinta un echivalent al proto-Pamantului.
Anterior se credea ca scoarta terestra din Islanda, formata dintr-o magma care este mult mai fierbinte decat in oricare alt punct de pe planeta, este similara cu scoarta care acoperea Terra in primii ei 500 de milioane de ani de existenta.
Savantii americani au examinat mai multe fragmente de zircon - cristale care au aparut aproape imediat dupa formarea Terrei - din Islanda.
Ei au descoperit astfel ca, desi acele fragmente de zircon din Islanda indicau un proces de formare la temperaturi ridicate, ele nu se potriveau - prin prisma compozitiei - cu celelalte fragmente de zircon gasite in celelalte zone ale Terrei.
Descoperirea sugereaza faptul ca Islanda nu este un model pentru proto-Pamant si, deci, planeta de acum 4 milioane de ani nu era de fapt un "iad", asa cum se credea.
Cercetatorii au recoltat esantioane de roci vulcanice si nisipuri provenite din eroziunea vulcanilor islandezi. Ei au analizat peste 1.000 de cristale de zircon, incercand sa determine varsta si compozitia izotopica a acestora.
Analiza lor a relevat faptul ca fragmentele de zircon din Islanda s-au format in straturi de magma mult mai fierbinti decat fragmentele de zircon care provin din perioada geologica denumita "hadean" (primii 500 de milioane de ani din viata Terrei, n.r.).
Desi apa de la suprafata planetei a jucat un rol important in procesul de formare atat al fragmentelor de zircon din Islanda cat si pentru cristalele din hadean, in cazul celor islandeze, apa era extrem de fierbinte atunci cand a interactionat cu roca.
Prin comparatie, interactiunile apa-roca din hadean se produceau la temperaturi semnificativ mai scazute.
"Concluzia noastra este contra-intuitiva", a declarat profesorul Calvin Miller, coordonatorul studiului. "Zirconul hadean s-a format din magma mai degraba similara celor formate in zonele moderne de subductie, care erau aparent chiar mai reci si mai umede decat cele in care astfel de fragmente sunt produse in zilele noastre", a adaugat profesorul american.