www.crestinortodox.ro informeaza: Sarbatoarea Invierii Domnului este cunoscuta sub denumirea de Sfintele Pasti. Cuvantul "Pasti" este de origine ebraica.
La evrei, cuvantul Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului (Iesire XII, 27). Termenul "Pasti" este preluat de crestini, dar primeste o noua semnificatie: trecerea de la moarte la viata.
Dupa parerea celor mai multi exegeti si istorici bisericesti, Invierea Domnului a avut loc in prima duminica de dupa Pastile iudeilor din anul 33 al erei crestine. Pastile evreilor (Pascha) se serbau in seara zilei de 14 Nisan. (Nisan fiind prima luna a anului evreiesc, care incepea la luna noua de dupa echinoctiul de primavara)
Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325 a incercat sa introduca o uniformizare a datei serbarii Pastilor in toata lumea crestina:
a) Pastile se va serba totdeauna duminica;
b) Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara;
c) Cand 14 Nisan cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia.
Crestinatatea ortodoxa s-a impartit in doua, din anul 1924, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: Bisericile ramase la calendarul neindreptat au continuat sa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pe cand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat (stilul nou) au sarbatorit cativa ani (intre 1924-1927).
Ca sa se inlature dezacordul dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili uniformitate in toata Ortodoxia, cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatori crestine, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927 inainte), prin consens general, ca Pastile sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu Bisericile ramase la calendarul neindreptat.

Pastele, sarbatoarea luminii si a bucuriei in Ortodoxie

Pastile sunt in Ortodoxie "sarbatoarea sarbatorilor". Daca sarbatoarea este o tasnire de viata dumnezeiasca in creatie si ca atare o tasnire de lumina mai presus de fire, Pastile sunt tasnirea deplina a vietii dumnezeiesti in existenta noastra crestina. Natura noastra omeneasca nu mai e straluminata numai trecator de o raza dumnezeiasca, care arata ca ea nu e de la sine si singura existenta, ci aceasta natura e strabatuta deplin si pentru veci de viata dumnezeirii, e transfigurata, pnevmatizata, ridicata din inlantuirea procesului de corupere continua care duce trupul nostru la descompunere, iar sufletul in iadul tenebrelor.
De aceea Pastile sunt o explozie de bucurie, care perpetueaza explozia de bucurie a ucenicilor care au vazut pe Domnul inviat. De aceea credinciosii se saluta cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o alta bucurie: "Hristos a inviat!" "Adevarat a inviat!", pana la Inaltarea Domnului, de cand se saluta cu alta veste tot asa de mare, legata interior de prima: "Hristos s-a inaltat!", pana la Cincizecime, care anticipeaza Cincizecimea deplina sau umplerea desavarsita a vietii noastre de Duhul Sfant.
Bucuria aceasta are atata entuziasm in ea, incat ea e ca o "sfanta betie", ca o "betie treaza" de care vorbeste Sfantul Grigorie de Nyssa. E ca o "betie treaza", pentru ca e produsa de cea mai autentica dar si cea mai minunata realitate, realitatea neasemanat de frumoasa a vietii vesnice si plenare, mai frumoasa si mai minunata decat si-o poate inchipui orice imaginatie, motiv pentru care Sfantul Grigorie de Nyssa spune ca ingerii nu pun in functie nici o imaginatie, pentru ca realitatea pe care o vad intrece orice imaginatie.