AmosNews : Rezultatele Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a populatiei

Prezentam prima parte a discursul ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, sustinut cu ocazia prezentarii rezultatelor Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a populatiei (PNESS):
Multumesc medicilor, profesorilor universitari, asociatiilor de pacienți pentru sprijinul si expertiza pe care ne-au furnizat-o in interpretarea rezultatelor acestui Program.

Ce este PNESS/ Oportunitate

Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a populatiei este un program care poate salva vieti. Aceasta este menirea lui.
Valorificarea datelor din Program si continuarea lui sunt parte esentiala din politica de preventie, care este o prioritate a Ministerului Sanatatii. Este cel mai important Program din istoria Romaniei in domeniul sanitar.
Programul nu este o ancheta statistica a starii de sanatate, ci un proiect pe termen lung care sa evalueze riscuri, sa previna imbolnavirea si sa constientizeze cetatenii ca sunt responsabili pentru sanatatea lor. El s-a bazat pe principiul "mergi la medic cat esti sanatos."
Motivatie - de ce l-am facut
Unu, am facut programul avand in centrul sau individul si preocuparea pentru starea lui de sanatate, avand ca scop final imbunatatirea starii de sanatate a oamenilor. Pentru ca nu a existat o politica sistematica de educare in sensul preventiei si de informare, riscurile de imbolnavire sunt foarte mari. Sunt oameni care nu merg la medic, care nu si-au facut poate niciodata analize. Pentru 20% din persoanele examinate a fost descoperita cel putin o afectiune noua, de care acestea nu stiau.
Doi, pentru a avea imaginea asupra starii de sanatate a populatiei, asupra riscurilor si patologiilor- la ce boli suntem predispusi, in ce zone geografice, la ce categorii de varsta sunt mai frecvente anumite boli. Am considerat ca pe aceasta baza putem dezvolta o strategie coerenta in sanatate. Pentru a putea promova politici de sanatate eficiente, trebuie sa pornim de la realitate, de la cunoasterea starii de fapt, data de evaluarea sanatații fiecarui individ.
Trei, se spune ca e mai usor sa previi decat sa tratezi. Vrem ca incet incet sa punem in practica acest principiu. Deci o a treia motivatie este legata de costuri si de eficienta cheltuirii banilor publici pe termen lung.
Faptul ca Programul a fost stopat in 2009 si nu a fost folosit in favoarea pacientilor si a cetatenilor in general a avut consecinte grave.
In medie 10% dintre cei depistati cu riscuri de imbolnavire in Program au necesitat spitalizare continua in ultimii trei ani.
84% dintre persoanele care au fost evaluate in PNESSP și au incetat din viata in 2011 au suferit de boli ce puteau fi prevenite.49% dintre acestea se aflau in zona de risc, nefiind inca bolnave, in momentul derularii Programului.
Puteau fi salvate mai multe vieti, prevenite sau tinute sub control boli si eliminate cheltuieli cu spitalizarea, daca Programul ar fi fost continuat asa cum a fost conceput.
Daca nu investim acum in sanatate si in preventie, va trebui sa investim mai tarziu in boli si costuri de spitalizare. Daca nu investim acum in educarea si responsabilizarea publicului, va trebui sa investim mai tarziu in tratamente. Preventia este o investitie in individ si in dezvoltarea unei societati.
Programul a fost finanțat din taxa pe viciu, gandita a fi utilizata pentru prevenție cu prioritate.

Obiective

PNESS a avut 3 obiective mari:
1. sa constientizeze individul ca perceptia proprie ca este sanatos, nu inseamna absenta riscului sau chiar a bolii și sa-l faca responsabil de sanatatea lui
2. refacerea relatiei medic - pacient si transformarea ei in relatia medic - cetatean. Medicul de familie cunoaste cel mai bine stare de sanatate a individului, ii stie istoricul si este prima interfata intre acesta si sistemul sanitar. Deci lui ii revin rolul central in preventie.
3. sa sprijine anumite grupe de populatie vulnerabila sau dezavantajata si sa le incurajeze sa-si cunoasca starea de sanatate. Este stiut faptul ca din varii motive, sunt categorii de cetateni care nu mergeau si nu merg niciodata la medic, ci doar in ultimul moment, cand starea de sanatate s-a agravat si necesita interventie de urgenta.

Aprobare legala

PNESS s-a desfasurat in baza HG nr 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007 cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin Ordinul 994/354/2007 al Ministrului Sanatatii Publice si Presedintelui CNAS modificat prin Ordinul 1474/644/23.10.2007.

Participanti

Cifra totala validata - 10.730.814 persoane
Din care 8.979.934 adulti / 1.750.880 copii.
1.915.975 taloane nu și-au gasit adresantul din cauza datelor neactualizate de la evidența populației. Dintre acestea s-au recuperat 132.809 de persoane.
14% dintre persoanele evaluate nu sunt asigurate, restul de 86% fiind asigurate. Cca 1,4 milioane de persoane erau excluse de la acest tip de prevenție.

Structura populatiei participante:

• Pe sexe: 56% femei si 44% barbati;
• Pe medii de rezidenta: 54% urban si 46% rural;
• Stare civila: 68% persoane casatorite, 17% persoane necasatorite; 11% persoane vaduve; 3% persoane divortate;
• Educatie: 40% liceu; 34% gimnaziu; 12% studii superioare; 12% studii primare; 2% fara studii
• Ocupatie: 39% pensionari; 38% salariati; 9% casnice; 6% fara ocupatie; 3% elev/student; 2% agricultor, 2% liber profesionisti; 1% someri;
Asigurati
14% dintre persoanele evaluate nu sunt asigurate, restul de 86% fiind asigurate. Aceasta cifra ar trebui sa ridice o intrebare esentiala: ce facem cu populatia neasigurata?
PNESS a pornit de la nevoia asigurarii accesului la anumite servicii, cum sunt cele de preventie, catre intreaga populatie. Rolul programului a fost sa ofere o sansa pentru includerea in programul de preventie si sa nu lase in afara societatii persoanele neasigurate.

(Va urma)