MAGAZIN: O intalnire nepamanteana (Autor: DAN D. FARCAS)
As dori sa prezint cititorilor revistei Magazin un caz mai aparte, pe care l-am studiat personal. Incepand din 1996, am primit de la Cornel Buta (C.B.) din Brasov, un mare numar de scrisori, casete audio etc., in care el relata despre contacte stranii cu fiinte pe care le-a calificat drept extraterestre. In scrisorile sale, ca si in convorbiri telefonice, mi-a repetat ca nu-l intereseaza publicitatea, dar doreste ca oamenii sa cunoasca niste adevaruri. La solicitarea mea, a acceptat sa-i dezvalui totusi identitatea.
S-a nascut in 1937, in localitatea Bogata Olteana, judetul Brasov. Are o stare materiala buna, este insurat si are un baiat, Mircea, nascut in 1969. La varsta de trei ani, C.B. fost infiat de familia unei matusi, sora mamei. Si ei aveau o gospodarie mare, dar nu aveau copii si-si doreau si un ajutor. Din acest moment si pana la varsta de 26 de ani, C.B. a locuit cu ei, intr-un teritoriu numit Turzun, o peninsula, de circa 7 kilometri patrati, inchisa aproape complet de un cot de 9 kilometri al raului Olt. La 26 de ani, s-a mutat la Brasov. Aici a ajuns sa lucreze ca maistru intr-o intreprindere militara, dupa ce si-a completat studiile la cursurile serale. Din 1997 a iesit la pensie.
C.B. spune ca la varsta de 14 ani si jumatate, a avut o intalnire cu fiinte nepamantene. Era la Turzun. In zorii zilei de 19 martie 1952, s-a trezit pe la ora 2:00 si a iesit in curte pentru cateva minute. A revenit apoi in casa, s-a culcat linistit si a adormit. Imediat dupa aceea s-a vazut intr-o alta lume, cu constructii si fiinte total diferite de tot ce cunostea pe Pamant. Era o lume stranie, monotona si pustie. Nu exista pic de vegetatie. Solul era plan si negru ca bitumul. In jurul sau, pe o raza de circa un kilometru, vedea totul ca intr-o zi intunecoasa, dar mai departe si deasupra era inconjurat de nori grosi si negri ca fumul de pacura.
- Pareau incremeniti, nederanjati de nicio adiere de vant.

Fiinta energetica

In tot acest peisaj se zareau doua cladiri. Una era asemanatoare cumva cu cele de pe Pamant si parea turnata dintr-o masa plastica, cum ar fi bachelita neagra. Cealalta era de culoare crem deschis, aproape lamai, cu acoperisul rosu, si construita din materiale cum martorul nu vazuse pe Pamant.
In fata sa, la circa 25-30 de metri, se afla o vietate cosmica, o fiinta energetica informa pe care mintea omeneasca, oricat s-ar stradui, nu si-o poate imagina, de o maretie pe care n-ar putea s-o descrie in cuvinte, care isi schimba forma si culoarea dupa voie, de la alb stralucitor, mai puternic ca lumina soarelui, pana la rosu, culoarea sangelui, fara nicio stralucire. Era o fiinta care nu era materie fixa ci numai energie vie ca flacara de foc, o materie vie total deosebita de noi.
Au avut o conversatie. I s-a spus ca a fost ales dintr-un mare numar de oameni si ca il cunosteau dinainte de a se naste. Fiinta luminoasa i-a propus un plan, o colaborare care insa implica sa renunte la libertatea sa. C.B. spune ca a cerut un timp de gandire. Aparitia a fost de acord, cu conditia ca el sa respecte trei principii de comportament, pe care le-a acceptat si le respecta si azi. I-a fixat o perioada de proba, dupa care urma sa revina. Pe atunci nu stia ca nu va fi vorba de cateva zile sau saptamani, ci de 14 ani si jumatate, in care va fi supravegheat permanent. Din pacate, i s-a interzis sa spuna ce i s-a mai comunicat. I s-a permis sa spuna doar idei de la el.
La un moment dat, faptura de lumina a plecat. Atunci a vazut mai clar, la circa 10 metri in dreapta sa, un negru atletic, perfect gol, inalt de circa 1,90 metri, cu parul scurt. Avea o privire crunta si miscari feline. A avut o conversatie si cu acesta. Parea claustrat in acea lume intunecata si se bucura ca are un interlocutor.
C.B. a stat acolo vreo 20 de minute. Cat a fost acolo, in acea lume stranie, nu si-a adus aminte de nimic de pe Pamant, de parca memoria i-ar fi fost anulata. Dupa aceasta intalnire, s-a trezit in patul sau, foarte de dimineata, inainte de rasaritul soarelui. Langa patul sau, la distanta de circa un metru, statea in picioare, cu fata spre el, un omulet inalt de circa 0,9-1,1 metri. Avea o infatisare nordica europeana (de arian), semanand cu un baiat de 10-12 ani. Avea fata alba rozalie, ochi albastri si parul blond tuns scurt. Purta o salopeta mulata pe corp, de un rosu aprins si curat, dintr-un material subtire, foarte fin, aparent sintetic si elastic. Pe mijloc era incins cu un brau lat de circa 4-5 centimetri, pe care, in locul cataramei, se gasea un buton rosu. Purta cizmulite scurte, de culoare albastra, fixe pe picior, elastice, cu talpa subtire.
Statea nemiscat, ca o statuie, cu bratele incrucisate pe piept, cu palmele lipite. Cand C.B. s-a ridicat, a facut un gest linistitor, a zambit prietenos si a spus cu blandete:
- Nu-ti fie frica, nu-ti fac niciun rau.
A urmat o conversatie de circa 15 minute (sau chiar mai mult). I-a spus ca cele intamplate in noaptea trecuta reprezinta un experiment; l-a sfatuit sa nu asculte tot ce ii va cere negroidul si sa nu-i fie frica de el. I-a mai spus sa aiba grija de corpul sau, ca de ceva sfant, sa duca o viata curata si echilibrata, sa evite viciile, sa-si foloseasca mintea cat mai intens si sa evolueze continuu prin cunoastere. C.B. a avut sentimentul ca mesagerul parea independent de ceilalti doi, dar cunostea situatia.
L-a intrebat pe omuletul blond cine-i si de unde vine? Acesta i-a raspuns, ridicand un deget, ca de sus, din spatiu. C.B. i-a pus si alte intrebari, la unele nu a primit raspuns, despre altele este obligat sa taca. Omuletul i-a ordonat apoi sa doarma, iar C.B. a adormit. Cand s-a trezit, era lumina, cei trei caini il priveau din afara, din fata usii intredeschise spre curte, iar arianul nu mai era acolo.
Dupa noaptea aceea, timp de aproape 15 ani, zi si noapte, C.B. spune ca a devenit un adevarat cobai. Fiinta cosmica l-a lasat, aparent, pe mana umanoidului negru, care, in continuare l-a supravegheat si l-a supus continuu la presiuni psihice si fizice. Il contacta mintal de cate ori avea chef, zi si noapte. A vorbit cu el de vreo 10-12 ori, dar numai in anumite circumstante: niciodata in casa sau sub un acoperis, niciodata de fata cu cineva, niciodata iarna sau cand era frig, nu in locuri zgomotoase, niciodata cand era bolnav, obosit, nervos, suparat, agitat, surmenat sau intr-o stare anormala de orice forma, niciodata noaptea, totdeauna pe timp caldut (mai â€" septembrie) sub cerul liber, senin sau cu nori rari, atunci cand era relaxat, cand gandurile taceau.
Negroidul dorea ca C.B. sa se poarte in societate cum voia el. Intrucat C.B. se opunea, il ataca si il tortura fizic, cu cruzime. Il imobiliza, de nu-si mai putea misca nici limba, dupa care C.B. era scuturat, ca si cand ar fi fost electrocutat. Dupa ce il lasa in pace, nu mai avea nicio problema, nu simtea nici oboseala, nici durere. De altfel, in toata acea perioada a avut o sanatate buna.
- La un moment dat, spune C.B., negroidul se incarnase in corpul meu. Simteam o mare greutate si corpul imi era foarte greoi. Tremuram continuu si vorbeam cu voce stinsa. Am avut noroc ca am gasit metoda eficace de l-am scos afara din mine. Dupa aceea nu am mai avut nimic. Dupa aceasta tentativa entitatea neagra nu a mai reusit sa-l ia in stapanire; il simtea din timp si il bloca.
Negroid insistent
C.B. a dedus ulterior ca negroidul n-ar fi avut voie sa se comporte astfel, dar era chinuit de singuratate in mediul sau ostil si, daca l-ar fi luat in stapanire, s-ar fi transpus, prin el, in lumea pamanteana, care i se parea un rai, ceva cu totul diferit de lumea lui. In momentul in care C.B. s-a mutat la Brasov, in ambianta aglomerata a unui oras mare si in mediul zgomotos al unei intreprinderi, negroidul parea ca incearca sa-l convinga sa se intoarca acasa.
Entitatea luminoasa intalnita in acea noapte nu s-a manifestat in toata aceasta perioada, pana in septembrie 1966, cand C.B a fost readus fulgerator, pentru vreo 10 minute, in aceeasi lume neagra. Din nou i s-a facut aceeasi propunere ca la prima intalnire, iar el a refuzat si acum. Entitatea a intrebat de ce, iar el a raspuns ca lumea nu e pregatita pentru asa ceva; poate peste 2-300 de ani. Discutia s-a terminat si dupa aceasta a scapat definitiv si de negroid. Ar mai fi vrut sa revada entitatea luminoasa pentru iubirea pe care i-o purta, dar aceasta a fost ultima intalnire.
C.B. spune ca, in contactele sale, le-a pus o multime de intrebari; la unele au refuzat sa-i raspunda.
- Nu mi-au comunicat nimic mai mult despre lumea lor sau despre ei. De unde vin ei, ramane un mister. Am vorbit mult despre noi, chiar in contradictoriu, dar nu mi-au vorbit despre ceea ce se intampla cu noi. Mi-au dat sfaturi cu caracter educativ si m-au incurajat, dar deviza categorica a fost te descurci singur. Cu toate insistentele mele, atat vietatea cosmica supercivilizata, cat si tanarul blond cu ochii albastri, au refuzat categoric sa-mi promita orice ajutor. Nu mi s-a spus sa uit, ci sa nu uit nimic. Mi s-a spus ca pot vorbi cu oricine tot ce vreau, numai sa fie real si obiectiv; dar despre ce au vorbit ei cu mine niciun cuvant; de la mine orice dar nu pe seama lor.
In urma acestor contacte, nu a ramas cu niciun fel de urme fizice, cu exceptia faptului ca in cei 15 ani, cat a fost urmarit, si-a pastrat aspectul juvenil. Spune ca la 28 de ani arata ca de 17 ani. Apoi, a inceput sa imbatraneasca normal, dar diferenta se observa si azi.
Primul contact l-a transformat mult. Vedea lumea cu totul altfel. A devenit interesat si a citit multa literatura din domeniu de exemplu despre yoga, OZN-uri ori extraterestri. Dar despre toate acestea, in articolul de saptamana viitoare.