ZF.ro: Cum ar arata economia Romaniei daca s-ar reunifica cu Republica Moldova

Exercitiu de imaginatie: Romania ar avea un PIB mai mare cu 5,5 mld. euro, exporturi mai mari cu 2,5 mld. euro si aproape 24 mil. locuitori.
Eventuala unire a Romaniei cu Republica Moldova ar aduce Romaniei un plus de 3,7 mil. locuitori, o crestere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul Romaniei) si un plus de suprafata de aproape 34.000 km patrati. In acelasi timp, PIB-ul per/capita al "noii" Romanii ar scadea la 5.700 de euro, avand in vedere ca PIB-ul per capita in Romania a fost in 2012 de aproximativ 6.700 de euro, in vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.
In aceeasi vreme, pe datele din 2012, exporturile Romaniei ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, in timp ce datoria publica ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, fata de datoria de 52 mld. euro pe care o avea Romania la sfarsitul anului trecut. Astfel, Romania este acum fata de Republica Moldova in situatia din 1990 a Germaniei de Vest fata de Germania de Est. Diferenta de dezvoltare economica a necesitat investitii de 1.000 de miliarde de marci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructura din Est. In plus, Romania are nevoie de un nou obiectiv strategic dupa ce a intrat in Uniunea Europeana si NATO.
Presedintele Traian Basescu a fost ieri intr-o vizita la Chisinau, pentru a cincea oara in mandatul sau, unde a ajuns atat de popular incat i s-a oferit cetatenia moldoveneasca.
Tot ca un exercitiu de imaginatie, cu aceasta cetatenie si popularitatea de care dispune peste Prut, presedintele Traian Basescu ar putea deveni chiar presedintele Republicii Moldova dupa 2015, dupa ce ii expira al doilea mandat in Romania (Constitutia Moldovei prevede ca presedintele trebuie sa aiba, la preluarea functiei cetatenie de cel putin 10 ani).
Granitele Romaniei s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenta dintre granitele Republicii Moldova cu Romania si cea cu Ucraina), iar suprafata agricola i-ar creste cu 1,7 milioane de hectare, adica un plus de 13% fata de suprafata agricola totala a Romaniei de 13 mil. ha.
Lungimea cailor ferate ar creste cu 10% (1.190 km are Republica Moldova si 11.300 km Romania), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adauga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Insa vorbim despre drumuri si cai ferate la fel de slab dezvoltate ca in Romania.

PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezinta doar 4% din PIB-ul Romaniei.
PIB-ul tarii vecine reprezinta doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sarace regiuni ale Romaniei, cu care se invecineaza, Regiunea Nord-Est, cu un PIB in 2012 de 15 mld. euro.
Republica Moldova are un PIB aproape la jumatate fata de cel al judetelor romanesti cu care se invecineaza - Botosani, Iasi, Vaslui si Galati - care au avut in 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), desi populatia lor reprezinta doar doua treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.
In Romania sunt judete care au, singure, un PIB mai mare decat Republica Moldova, precum Timis, Prahova, Constanta sau Cluj, dar asta nu inseamna ca Republica Moldova este o zona de neglijat, pentru ca nu poti neglija aproape 4 milioane de consumatori si o tara care a facut progrese importante in ultimii ani. Acest lucru a fost inteles de companiile straine care intai au venit in Romania si apoi au trecut Prutul in Republica Moldova.
De asemenea, volumul schimburilor comerciale intre cele doua tari sunt in medie la 1 mld. euro pe an.
"Exporturile AdePlast catre Republica Moldova s-au dublat in 2013 si ne asteptam ca tendinta sa se mentina pana la sfarsitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din Romania Mare, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care am vrut sa facem exporturi in aceasta tara. Moldovenii prefera produsele romanesti pe care le considera calitative si foarte bune", spune Marcel Barbut, omul de afaceri care controleaza pro¬ducatorul de materiale de constructii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Barbut nu a precizat valoarea exporturilor realizate pana acum in Republica Moldova.
Pesedintele Traian Basescu a facut ieri o vizita la Chisinau - a cincea in calitate de presedinte - si, ca in toate momentele de acest fel, ipoteza strangerii relatiilor si evocarea legaturilor istorice au fost aduse in prim-plan. Cu doar cateva zile inainte, premierul Republicii Moldova Iurie Leanca venise la Bucuresti unde s-a intalnit cu omologul sau Victor Ponta.
In 2010, Romania a promis Republicii Moldova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai multi ani, de 100 mil. euro, dar nu toti banii au ajuns la Chisinau. De asemenea, nu Romania este cel mai mare investitor in Republica Moldova, desi tara se afla la doi pasi, iar afinitatile culturale si lingvistice sunt foarte mari.
Intr-un studiu elaborat de Ministerul Econo¬miei si Comertului din Republica Moldova si citat de Centrul Roman de Politici Europene, la sfarsitul anului 2007 investitorii din Romania detineau o cota de 3,7% din totalul investitiilor straine directe in Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, aceasta cota a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investitii straine directe peste 225 mil. dolari, care situeaza Romania pe locul cinci in topul investitorilor in Republica Moldova, intr-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia si Germania.
In acelasi timp, schimburile comerciale in¬seamna in jur de 1 mld. euro, anual - Romania a exportat anul trecut in Republica Moldova produse de 610 mil. euro si a importat de 353 mil. euro.
Investitorii romani din Republica Moldova sunt, in cea mai mare parte, companiile straine intrate in Romania care acum se extind - in special bancile - BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar si Rompetrol si Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Tocmai pentru ca este o tara care este mai mai saraca si are nevoie de investitii unii responsabili de la Chisinau se asteapta Ia o interventie mai solida a Romaniei in Republica Moldova.
Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a sustinut ieri la RFI, citat de Mediafax, ca, daca statul roman ar investi mai mult in Republica Moldova, acest lucru ar putea schimba perceptia asupra Romaniei, el propunand ca Bucurestiul sa ofere anual 50 de mil. euro localitatilor rurale din tara vecina.
"Mi-as dori mult mai mult in relatia dintre Republica Moldova si Romania. Mi-as dori de exemplu ca localitatile rurale, satele din Republica Moldova sa beneficieze de investitii in infrastructura, asa cum beneficiaza satele din Romania. Chiar am calculat, daca ar fi sa se dea fiecarui sat din Republica Moldova, fiecarei primarii, avem circa noua sute de primarii aici, dincoace de Prut, daca s-ar da cate 50 de mii de euro de la bugetul de stat al Romaniei pentru aceste localitati rurale, in total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru sustinere in acest sens. Din bugetul Romaniei asta ar insemna 0,01%, nu ar fi o povara atat de mare."
Traian Basescu si omologul sau moldovean Nicolae Timofti au discutat ieri la Chisinau despre posibilitatea construirii a doua noi poduri peste raul Prut, care ar trebui sa fie amplasate in regiunea orasului Ungheni si intre localitatile Falciu si Leca, subiect abordat si la intalnirea dintre premierii Ponta si Leanca.
Basescu a mai spus ca proiectul interconectarii energetice Falciu-Gotesti cu Republica Moldova va fi finalizat in luna octombrie, in prezent mai fiind in lucru alte doua proiecte similare - Balti-Suceava si Ungheni-Iasi-Raseni.
De asemenea, la Bucuresti, premierul Ponta a sustinut ca lucrarile la gazoductul Iasi-Ungheni care va lega Romania de Republica Moldova vor incepe in augist si sunt finantate de Romania.
Pentru presedintele moldovean Iasi-Ungheni, este "crucial pentru securitatea energetica a R. Moldova", va incepe sa fie construit la sfarsitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite de asemenea de Guvernul roman. Presedintele Basescu a mentionat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului Iasi-Ungheni sa fie obtinuta o finantare din fonduri UE.

Acest articol a aparut in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 18.07.2013