Senatoarea Gabriela Firea a sustinut o DECLARATIE POLITICA, intitulata " Pensiile si salariile nu pot creste la un nivel satisfacator fara o reforma a sistemului", pe care o puteti citi in continuare.

Anul 2013 poate fi considerat adevaratul punct de cotitura in lupta guvernului cu efectele crizei. Cresterea economica de 3,5%, mult peste cele mai optimiste asteptari, a fost una sanatoasa, influentata de un an agricol bun, dar si de cresterea productiei industriale si a exporturilor. Dincolo insa de cifrele macroeconomice, ramane de vazut in ce masura se va regasi aceasta crestere si in buzunarul romanilor.
O analiza realizata de economistul Cristian Socol releva faptul ca din totalul Produsului Intern Brut, catre forta de munca s-a indreptat doar o treime. Mai semnificativ decat valoarea in sine este faptul ca acest procent se afla intr-o continua scadere din 2008, ultimul an dinaintea crizei economice, cand cheltuielile de natura salariala reprezentau circa 40% din PIB. Este adevarat, scaderea s-a atenuat mult in ultimii doi ani, dar este evident ca in conditiile mentinerii ritmului de crestere, aceasta tendinta ar trebui inversata, ceea ce ar duce la o crestere vizibila a nivelului de trai.
Marirea salariilor, vazuta ca masura directa de transfer a cresterii economice in buzunarele romanilor este insa ineficienta daca acest transfer nu este dublat si de o crestere a performantei, a productivitatii, ceea ce ar asigura o sustenabilitate pe termen mediu si lung a acestor cresteri salariale. In sectorul privat aceasta regula functioneaza dintotdeauna, data fiind orientarea catre profit a organizatiilor.
La stat insa lucrurile sunt nuantate. In cele mai multe situatii, activitatea salariatilor nu este generatoare de profit, ci de servicii publice, a caror calitate si chiar cantitate este mai greu de cuantificat. Paradigma cresterii de salarii in raport cu performanta este insa obligatorie si in sistemul public, fapt atestat si de recenta declaratie a doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, potrivit careia "in sistemul public trebuie sa existe intr-adevar o motivare a angajatilor, in asa fel incat sa putem sa-i cointeresam sa furnizeze servicii publice de calitate".
Propunerea de acordare a doua salarii brute pe timpul unui an ca un premiu de excelenta, pentru a cointeresa salariatii de la stat este binevenita, insa nu va avea efectul scontat daca nu va fi dublata si de eliminarea discrepantelor majore care se intalnesc inca, din pacate, in sistem, iar pentru asta e nevoie de modificari aduse Legii privind sistemul unitar de salarizare in sistemul public.
Probleme similare se regasesc si in sistemul de pensii, al carui deficit structural va creste continuu in perioada urmatoare, astfel incit simplele majorari nu vor mai fi sustenabile pe termen mediu si lung. Este de salutat decizia guvernului de a schimba principiile care guverneaza sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitatii si al responsabilitatii individuale, printr-o schema de conturi individuale de economisire pentru pensia publica.
De la intentie la fapte este insa, de multe ori, un drum prea lung, mai ales in ani electorali. Ar fi pacat ca Guvernul sa nu profite de aceasta conjunctura favorabila pentru a duce la bun sfarsit reformele structurale care sa rezolve in mod sustenabil eternele probleme cu pensiile si salariile. Avem crestere economica, dar ea nu trebuie cheltuita, ci investita, si abia dividendele acestor investitii sa fie cheltuite. Si asta pentru simplul motiv ca dividendele vor veni an de an, chiar si in conditii macroeconomice mai putin favorabile.