AGERPRES /INTERVIU Ministrul Finantelor: Nu avem salarii ca in Germania, nu trebuie sa avem taxele de acolo!
(continuare)
AGERPRES: In afara de accize si impozitul pe dividende, care sunt celelalte taxe care vor fi eliminate?
Darius Valcov: Sunt 10 accize, este taxa pe titeiul produs intern, este taxa pe constructii speciale, taxa hoteliera, taxa extrajudiciara de timbru, acestea sunt aproximativ cele 19 si toate acestea nu au un impact deloc mare in ceea ce priveste bugetul pentru 2016, dar si pentru anii urmatori.
In ceea ce priveste impozitele si taxele locale, aici am mers foarte mult pe propunerile venite din partea asociatiilor de profil - asociatiile municipiilor, oraselor, comunelor. Acestea au sustinut un grad mai mare de autonomie, in sensul in care au spus - dati-ne limitele minime si maxime si apoi analizam noi, ca si primari, impreuna cu Consiliul Local, oportunitatea de a stabili o taxa mai mica sau o taxa mai mare, posibilitatea populatiei de a plati in functie de zona in care locuieste - centrul localitatii, la periferie, daca sunt utilitati sau nu si astfel am ajuns la un punct de vedere comun si am eliminat acea taxa fixa. Am impus doua limite - o limita mai jos decat cea din prezent, o limita superioara fata de cea din prezent, iar fiecare Consiliu Local va stabili pentru anul ce urmeaza nivelul taxelor.
AGERPRES: Din discutiile cu autoritatile locale, va asteptati sa uzeze mai mult de limita superioara sau de cea inferioara?
Darius Valcov: Nu, pentru ca eu am fost si primar si stiu ce se intampla. Si astazi au un anumit procent - 20% - cu care pot sa depaseasca taxele, noi l-am marit la 50%, tot in urma discutiilor cu dumnealor. Ei isi calculeaza foarte echilibrat bugetul si foarte multi dintre ei vor folosi inclusiv acea limita minima pentru ca sunt unele primarii care au ajuns la un nivel de dezvoltare extrem de important, in sensul in care sunt introduse utilitatile in localitate, drumurile sunt reparate. Ce-i mai intereseaza acum - sa atraga populatie si investitori. Nu poti sa atragi populatie si investitori daca nu ai aceste parghii. Aceasta parghie le-am dat-o, de reducere a taxelor si impozitelor, inclusiv locale, ba mai mult, in domeniul agriculturii, pentru utilajele agricole am mers pana la posibilitatea sa mearga la nivelul 0 sa nu se plateasca pentru utilajele agricole din localitatea respectiva aceste taxe, le-am dat posibilitatea, tot la cererea dumnealor, si sa penalizeze intr-un fel ceea ce nu corespunde lucrului pe care ei si-l doresc, un lucru frumos, bine facut, in localitatea lor, adica terenurile neingrijite, cladirile neingrijite, din 2017, tocmai pentru a exista un an, un an si jumatate, ca proprietarii acestor cladiri, acestor terenuri sa poata sa le renoveze, sa-si ingrijeasca terenul, din 2017 primariile vor putea impune taxe mult mai mari, majorate aproape cu 500%, la fel si la terenurile extravilane agricole exista posibilitatea aceasta - daca doi ani de zile terenul nu este lucrat, al treilea an sa se poata impune aceasta taxa.
AGERPRES: Ce date aveti la nivelul MFP, inclusiv de la alte institutii ale statului, despre evaziunea fiscala si locurile de munca la negru si la ce va asteptati dupa ce se vor aplica gradual aceste masuri de relaxare fiscala?
Darius Valcov: Practic datele despre evaziune se impart in doua - pe de o parte este informatia pe care am primit-o cu totii anul acesta de la fostul sef al SRI, care ne spunea ca aceasta a coborat in ultimii ani la un procent 16-17% (din PIB - n.r.), un procent destul de ridicat, pe de alta parte avem datele Eurostatului si ale celor care fac aceste analize, din 2012, unde numai pe componenta TVA-ului avem o evaziune fiscala de aproximativ 44%, vorbim de datele din 2012, este posibil ca acest nivel sa fi coborat undeva la 35-37%. Acel nivel din 2012 era echivalentul a 8,8 miliarde euro. Prin masurile pe care noi le luam, nu numai acestea din Codurile fiscale, pentru ca nu sunt suficiente, ci si prin imbunatatirea activitatii ANAF-ului, prin informatizare, prin dotare, prin noile metode pe care le-am introdus, inclusiv prin loteria bonurilor fiscale, inclusiv prin noua ordonanta privind introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, obligatorie de anul viitor, noi estimam sa avem o reducere pe aceasta componenta a TVA-ului de 5% anual, echivalenta a unei sume de 900 milioane - un miliard de euro (4-4,5 miliarde lei).
Va dau un exemplu de ce putem ajunge la acest nivel - astazi Bulgaria este la 20%. Noi suntem la 44%, ma rog, in 2012. Norvegia la - la 5%. Eu nu spun ca putem ajunge intr-o zi la 20 sau la 5%, dar in patru ani de zile putem ajunge la un procent de 20%, adica putem recupera an de an, numai din aceasta componenta, un miliard de euro. De cealalta parte, exista o estimare, credem noi destul de corecta, ca 1,1 milioane persoane astazi lucreaza fara forme legale. Din estimarile pe care le-am prezentat prin acest plan de cinci ani de zile, prin aceste masuri, estimam sa scoatem la suprafata sau sa cream noi locuri de munca pentru un numar de 526.000 de oameni, respectiv de contracte. Aceste lucruri trebuie completate cu masurile pe MasterPlanul de transport, prin atragerea de fonduri europene, pentru ca si acolo, in momentul in care incepi 2-3 autostrazi, te astepti sa ai 100.000 sau 200.000 de oameni care trebuie sa lucreze in implementarea acestor proiecte de infrastructura. Tinta noastra foarte clara este de a-i determina pe romanii care astazi sunt in diaspora ca intr-un an, doi, dupa ce vad ca aceste masuri sunt aplicate si se da drumul la investitii, se da drumul la noi lucrari in infrastructura, sa prefere sa se intoarca acasa pe niste salarii nu asa de mari ca in afara, deocamdata, dar sigure, din ce in ce mai mari si cu taxe si cu preturi mult mai mici decat in afara, pentru ca din ce am discutat cu foarte multe patronate, sa stiti ca nici ele nu sunt extrem de incantate de faptul ca trebuie sa puna aceste preturi mari produselor, tocmai pentru ca au acest TVA mare si au spus noi suntem primii interesati cand veti aplica reducerea TVA-ului fie la produsele de baza, fie generalizat, sa venim si noi langa aceasta reducere cu un procent - doua, astfel incat sa se simta bine in buzunarul romanilor aceasta scadere, pentru ca acest lucru ne va ajuta sa producem mult mai mult. Productia mult mai mare nu se poate face decat cu oameni mai multi, nu se poate face decat cu utilaje mai performante, decat multiplicand aceasta viteza de rotatie a banilor.
AGERPRES: Ati declarat la un moment dat, in Parlament, ca sperati ca 2015 sa fie ultimul an cand sunt prelungite niste masuri de austeritate in sectorul bugetar. Pe fondul acestui plan de relaxare fiscala este posibil sa fie in continuare inghetate anumite cheltuieli in sectorul public in 2016?
Darius Valcov: Da, bineinteles. In special, si anul acesta si anul viitor, am inceput si ne vom indrepta spre doua tipuri de cheltuieli. In primul rand vrem sa reducem cheltuielile cu bunurile si serviciile. Si anul acesta este imbucurator chiar in prima luna, comparativ cu prima luna de anul trecut, avem o reducere de 15%. Bineinteles ca probabil nu se va mentine la acest ritm, dar oricum finalul anului ne va prinde mult sub cheltuielile de anul trecut, iat pana la jumatatea acestui an dorim sa introducem un sistem de normativ de cost pentru bunuri si servicii in ceea ce priveste autoritatile publice locale si centrale, astfel incat un produs similar sa coste aproximativ la fel, dar cu o limita maxima, pentru toata lumea. Adica sa nu poti sa cumperi un cartus de imprimanta la un pret dublu daca esti la o primarie de comuna sau daca esti la un minister. Sa avem un pret maxim, se face o licitatie, o cerere de oferta, dar sa nu ai voie depasesti aceste nivele. Acest 'spending review', cum se numeste el, a fost aplicat in mai multe tari. In Italia in primul an de implementare au fost salvate cateva miliarde bune, nu cred ca suntem Italia, dar noua ne ajung cateva sute de milioane bune, numai din aceasta economie.
AGERPRES: Aplicati sistemul din 2016?
Darius Valcov: Din 2016. Pentru anul acesta am aplicat inca prin legea bugetului, neavand proiectul definitivat, am redus efectiv aceste cheltuieli nedandu-le voie sa ajunga la un plafon egal cu cel de anul trecut. Practic le-am impus o reducere cu 5%, doar prin alocarile bugetare, dar in momentul in care va exista si aceasta legislatie, pe baza cererii dumnealor se va face bugetul.
Iar pe partea cealalta, de investitii, dorim ca pana la jumatatea acestui an, atat autoritatile locale cat si centrale sa depuna proiecte prioritare pentru anii urmatori si sa avem un buget si pe 2016 si pe 2017 prezentat. Probabil nu-l vom putea aproba decat pe cel pe 2016 pentru ca astazi Constitutia nu ne permite sa aprobam bugetul multianual, ci doar anual. Sper ca atunci cand va fi schimbata Constitutia sa se introduca si aceasta posibilitate, sa aprobam bugetele pe mai multi ani.
Pentru acest capitol al investitiilor, ne propunem sa avem bugete bazate pe proiecte, adica autoritatea locala sau centrala sa vina sa spuna am studiul de fezabilitate, am proiectul tehnic pentru aceasta lucrare, am nevoie de 30% din ea sa o fac. Nu ai nici studiu, nu ai nici proiect tehnic, inseamna ca nu ai nevoie anul viitor decat pentru studiu.
AGERPRES: Aveti o estimare, fie ea si personala, privind investitiile straine pe care ar putea sa le atraga Romania, pe fondul acestui plan de relaxare fiscala?
Darius Valcov: Cred ca, pe de o parte, actorii principali care sunt in Romania vor fi extrem de incurajati sa isi dezvolte afacerile si, mai mult, cred ca ei isi vor atrage colaboratorii din celelalte tari pentru ca nu poti sa existi astazi, in aceasta economie globala, singur pe lume. Totdeauna ai nevoie de furnizori, totdeauna ai nevoie de distribuitori si asa mai departe. Si daca acest lant afla, sa spunem, povestea Romaniei, pentru ca de la 1 iulie eu spun ca intreg mediul de afaceri va afla