In speranta ca guvernul va intelege odata ca trebuie sa ia niste masuri pentru relansarea economica, reprezentantii patronatelor au mai venit cu un set de propuneri pentru a ajuta intreprinzatorii sa-si puna din nou afacerea pe roate, dar si pentru a creste contributiile la bugetul statului.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) propune guvernului masuri prin a caror aplicare s-ar putea relansa economia si ar creste gradul de ocupare a fortei de munca, precum si contributiile la bugetul de stat, a declarat, vineri, Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, cu prilejul celei de-a XVIII-a editii a Topului IMM-urilor. Pentru accelerarea si cresterea absorbtiei fondurilor structurale, CNIPMMR propune introducerea unui nou sistem de evaluare si motivare a personalului autoritatilor de implementare, constand in acordarea de stimulente pe baza a trei criterii valorice, raportat la rezultatele efective inregistrate de acestia, respectiv in activitatile de evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%), in cele de contractare (cu acordarea de stimulente de 15%) si pentru alocare efectiva de sume (cu acordarea de stimulente de 75%).
Alta masura care ar duce la o mai buna absorbtie a fondurilor ar fi acordarea de garantii guvernamentale pentru obtinerea de credite pentru toti beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat), necesare cofinantarii, sustinerii investitiilor si asigurarii lichiditatilor necesare derularii lor. Efectul aplicarii acestei masuri ar fi, in 2011, de absorbtie efectiva a cel putin patru miliarde de euro din fondurile structurale.
In Bulgaria, guvernul garanteaza automat proiectele care au fost aprobate, iar astfel ei nu pierd fondurile structurale, cum se intampla in cazul Romaniei. Mai mult, faptul ca FNGCIMM nu garanteaza decat 80% din valoarea proiectului, cu restul de 20% trebuie sa vina aplicantul, doar ca pentru acei 20% el ajunge sa aduca 75%, in conditiile in care la aceia se mai adauga vreo 25% din valoarea TVA, plus vreo 30% pe care ii cere banca. Un amarat de intreprinzator nu are acesti bani, de aceea ar trebui ca statul sa acorde garantii, altfel riscam ca multe alte firme sa-si mute activitatea in Bulgaria", au declarat reprezentantii IMM-urilor in cadrul unei mese rotunde despre absorbtia fondurilor structurale.

Scrisoarea de confort intarzie finalizarea
proiectului

In plus, acestia sustin ca bancile nu sunt alaturi de ei, iar atunci cand le acorda un imprumut nu renunta pana nu le omoara. "La vecinii nostri, bancile alearga dupa IMM-uri sa le dea bani, la noi iar este invers. Bancile ar trebui sa fie mai corecte cu firmele, iar ambitia lor de a face profit pe spinarea IMM-urilor nu duce decat la falimentarea acestora. Ar trebui sa le acorde credite mai ales atunci cand acestia au un proiect cu fonduri structurale aprobat. Asa toata lumea ar avea de castigat", au explicat reprezentantii patronatelor.
Mai mult decat atat, membrii Consiliului pentru IMM-uri au atras atentia ca reintroducerea scrisorii de confort in locul declaratiei pe propria raspundere ingreuneaza si mai mult derularea proiectului, iar de multe ori banii din fondurile structurale sunt pierduti. "Avem mari probleme la implementarea proiectelor. IMM-urile nu reusesc sa puna in aplicare proiectul, iar scrisoarea pune mai rau in dificultate finalizarea acestuia. Majoritatea bancilor acorda acea scrisoare abia cand proiectul a fost selectat, iar multi beneficiari sunt depunctati pentru ca nu aduc la timp scrisoarea. Trebuie facut ceva in aceasta privinta, iar daca au fost probleme cu firmele care nu au gestionat cum trebuie banii europeni, acestea trebuie penalizate si trase la raspundere. IMM-urile trebuie sa fie foarte responsabile cu acesti bani", a declarat si consilierul premierului, Andreea Vass, prezenta la masa rotunda. Aceasta a mai solicitat Institutului National de Statistica sa publice acel plan de afaceri al activitatii firmelor din Romania la jumatate de an, si nu la un an, cum este acum, pentru ca multe investitii si proiecte se pierd fiindca trece foarte mult timp pana cand este actualizat acest plan, iar investitorii trebuie sa stie cu cine fac afaceri.

Plata in rate a obligatiilor - fara dobanzi si penalizari

Prezent la "Topul National al Firmelor Private - 2009", presedintele Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), George Constantin Paunescu, a tinut sa arate intreprinzatorilor partea buna a economiei, si anume faptul ca industria incepe sa-si revina si ca Romania este pe drumul cel bun. "Cresterea productiei industriale este un lucru bun pentru economia romaneasca si pentru intreprinzatori. Pe de alta parte, vreau sa propun guvernului sa reesaloneze obligatiile firmelor catre ANAF inca un an, doi. Decat sa inchidem firmele care din cauza crizei si a intarzierii rambursarii TVA de catre stat nu sunt la zi cu obligatiile datorate, mai bine le ajutam si le acordam sansa de a-si plati in rate acele obligatii. In plus, este foarte important ca, la datoriile cumulate, statul sa nu puna penalizari sau dobanzi. Daca dam aceasta sansa firmelor, sa-si poata plati in rate datoriile, atunci le vor mai ramane bani si pentru investitii, ceea ce ajuta iar guvernul si economia. Este o masura care ar aduce mai multi bani la buget, decat daca ar inchide toate firmele care au intarziat plata catre Fisc", a declarat George Constantin Paunescu. Presedintele ACPR a adaugat ca stimularea investitiilor si plata arieratelor sunt o necesitate pentru economia romaneasca si pentru intreprinzatori.
Totodata, patronatele sustin ca guvernul trebuie neaparat sa reduca fiscalitatea pe forta de munca, mai ales contributiile, platite atat de angajator, cat si de angajat. "Flexibilizarea conditiilor de munca este absolut necesara, trebuie modificat Codul Muncii. Atat angajatorii, cat si angajatii se plang ca sunt unele scapari in Codul Muncii care permit de-o parte si de alta abateri semnificative de la contractul semnat. CAS trebuie plafonate la un nivel rezonabil si sustenabil. Avem nevoie de un mediu de afaceri predictibil, functional si prietenos", a subliniat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
CNIPMMR mai solicita concesionarea prin licitatie publica a tuturor lucrarilor privind infrastructura pentru care exista documentatie tehnica si economica redactata, respectiv lucrari de realizare tronsoane de autostrada, centuri pentru orase, precum si de reabilitare, operare si intretinere pentru infrastructura rutiera, cai ferate, transporturi aeriene. Astfel, daca in anul 2011, spun oamenii de afaceri, s-ar atrage si investi in infrastructura minimum 1,5 miliarde de euro, s-ar crea minimum 50.000 de noi locuri de munca, iar bugetul de stat ar fi degrevat de cheltuieli in valoare de 1,5 miliarde de euro.

Topul a ajuns la a XVIII-a editie

CNIPMMR, in colaborare cu Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri, a organizat vineri cea de-a XVIII-a editie a "Topului National al Firmelor Private - 2009". Noutatea acestui an o reprezinta realizarea clasamentului pentru crearea de locuri de munca, acordarea de premii speciale pentru rezultate sau contributii deosebite intr-un anumit domeniu si intocmirea clasamentului pe domenii de activitate in functie de cifra de afaceri. In acest an, manifestarile au fost onorate de prezenta lui Georg Toifl, presedintele Uniunii Europene a Artizanatului si a Intreprinderilor Mici si Mijlocii - UEAPME -, organizatie reprezentativa la nivel european pentru IMM-uri, care a acordat Curierului National Premiul Mass-media pentru presa scrisa. Partenerul oficial al evenimentului a fost Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).