Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Valeriu Tabara afirma, intr-un interviu acordat ziarului "Puterea", ca a pus gand rau evazionistilor din industria de panificatie, Camera Deputatilor avand in pregatire o lege a painii care elimina produsele fara factura. Chiar daca Uniunea Europeana a respins taxarea inversa la alimentele importate de Romania, ministrul agriculturii considera ca, pe viitor, aceasta problema trebuie discutata la nivelul Comisiei Europene pentru a putea fi reglementata
• Care este situatia absorbtiei fondurilor comunitare pentru agricultura in acest moment si ce masuri trebuie aplicate pentru cresterea gradului de absorbtie? Are ministerul suficienti specialisti care lucreaza la acest tip de proiecte?
• V.T. Nivelul de absorbtie la aceasta data este in jur de 16-17%. Sa nu uitam ca au trecut trei ani. Trebuie sa avem in vedere ca abia s-au format oamenii, poate ca de multe ori nici nu au inteles in totalitate acest proces de absorbtie si modul de desfasurare a campaniilor de promovare si mai ales de evaluare a unor proiecte. De multe ori s-au schimbat regulile in timpul jocului. Acest lucru nu il voi mai admite. N-ar fi fost rau ca pentru anumite masuri ministerul sa fi avut modele de proiecte sau proiecte modulare care sa fie aplicate chiar in dezvoltarea rurala, in functie de extensia localitatii si numarul de locuitori. Aici este foarte important sa asiguram sursele de cofinantare. Din pacate, in multe cazuri, aceste surse de confinantare nu au putut fi accesate. De cele mai multe ori beneficiarul nu a avut capacitatea de accede si de a garanta aceste resure pe care i le ofera banca sau chiar prin interventia Fondului de Garantare a Creditului Rural.
• Poate fi agricultura ecologica o sansa importanta pentru Romania in contextul in care intreaga Europa se indreapta tot mai mult spre alimentele bio?
• V.T. Eu va spun ca nu este indreptare spre bio, ca urmare agricultura biologica la nivelul UE nu stiu daca depaseste 6%. Exista loc pentru toate si sunt convins ca ponderea agriculturii biologice va putea creste si pe piata interna, dar si pentru oferta exterioara. Agricultorii germani ne recomanda acest tip de agricultura, dar ei nu o fac, pentru ca ea necesita niste costuri, are alte randamente, alte preturi care intra in piata, fara sa ai vreo subventie. Nu stiu daca subventia poate veni pe sistemul respectiv la ponderea care va fi peste o anumita capacitate a Guvernului de a oferi bani. Eu as merge pe toate sistemele, inclusiv sistemul ecologic biodinamic, pentru ca sunt mai multe astfel de agriculturi si mergand pana la tot ceea ce insemna agricultura superperformanta.
• V-ati declarat, recent, un adversar al importurilor de alimente. Cum pot fi indreptati cumparatorii romani spre produsele autohtone, in conditiile in care multe alimente de import sunt mai ieftine?
• V.T. Nu cred ca vor fi mai ieftine, pentru ca problema preturilor produselor alimentare, in viitor, va fi o mare problema. Nu este vorba numai de Romania, productia agricola a lumii va fi in viitorii ani una dintre marile probleme. Produsele traditionale care apar in piete ar trebui sa aiba locuri bine distincte de vanzare, inclusiv in supermarketuri. La un moment dat, supermaketurile si-au luat angajamentul ca vor face aceste schimbari, dar nu au facut nimic. Nu cred ca pe Soseaua Kiseleff, unde trec masini, trebuie sa se vina cu astfel de produse.
• Cand va fi finalizat proiectul privind Legea painii? Din ce motiv nu a fost reglementat domeniul panificatiei timp de 20 de ani?
• V.T. Colegii din Camera Deputatilor au facut un crochiu de lege care va fi discutata in dialog cu producatorii de paine. Aceasta lege se refera si la zona economica a painii, inclusiv evaziunea fiscala din sector. S-ar putea sa gasim, prin lege, in primul rand acele forme care imbunatatesc produsele de panificatie si patiserie, dar in acelasi timp care sa le aduca la vedere, ma refere aici la evaziunea fiscala. Din pacate, evaziunea fiscala s-a extins extrem de mult pe zona painii. Vom aborda materia prima, circuitul ei, pana la brutarii si de la brutarie la magazin. Vor exista si masuri pentru cei care nu respecta circuitele normale. E posibil sa fie unitati producatoare de paine care sa se inchida.
• In conditiile in care in 2003 s-a inchis foarte repede Capitolul Agricultura din Tratatul de aderare, este posibil ca Romania sa solicite Comisiei Europene anumite termene pentru renegocierea unor conditii pentru capitole precum laptele si zaharul?
• V.T. Imi este greu sa cred ca dupa sapte ani s-ar putea relua aceste negocieri. Se pot perfectiona anumite masuri, inclusiv Planul National de Dezvoltare Rurala. Poate ca s-ar fi putut face in primul an de la integrare, cum au facut-o polonezii. Dar dupa un timp "de" in care nu ai comentat foarte mult, nu cred ca se poate pune problema renegocierii unor acorduri. Eu am spus in 1995 sau 1996 ca trebuie sa pregatim Romania pentru integrare, pe agricultura sa pornim de la niveluri de productie cat mai sus. S-a gresit ca nu s-a tratat agricultura pe seama randamentelor, adica sa cresti productiile.
• Afirmati, recent, ca evaziunea din agricultura a atins, in aceasta vara, 1 miliard de euro. Intentionati sa limitati in vreun fel acest flagel? Poate fi diminuat nivelul evaziunii?
• V.T. Suntem obligati sa umblam la diminuarea acestui flagel. Agricultura trebuie sa evite sub orice forma evaziunea, pentru ca este in defavoarea fermierilor. Nu se poate sa import fructe si legume de nu stiu unde si sa le vand pe taraba in piata in Bucuresti. Daca este scutit de TVA si vinde fara bon fiscal, trebuie sa fie producator autohton. UE ne-a respins taxarea inversa. Este o problema care pe viitor trebuie discutata la nivelul Comisiei Europene pentru a putea fi reglementata.
• Ati fost acuzat de mai multe ONG-uri ca sunteti un sustinator al organismelor modificate genetic. Intentionati sa avizati favorabil reluarea cultivarii acestor plante in viitorul apropiat, daca Comisia Europeana va da mana libera fiecarui stat membru sa decida in aceasta privinta?
• V.T. Uniunea Europeana a dat dreptul de decizie fiecarui stat pe domeniu si mi se pare un lucru exceptional. Am fost intotdeauna sustinator a tot ceea ce a produs cercetarea stiintifica. Cum va explicati ca UE importa 40 milioane de tone de soia, din care 90% este modificata genetic? Romania are nevoie de 400.000 de tone de srot si faina de soia pe an. Noi trebuie sa importam aceste produse, in contextul in care Romania poate sa produca 2 milioane de tone de soia.