Senatorul PSD de Arges, Serban Valeca, i-a adresat premierului o intrebare de la tribuna Senatului pe tema "Valutei de carbon". Puteti citi intrebarea in continuare.
'Domnule Prim-ministru, m-am hotarat sa aduc in atentia dumneavoastra o problema ce poate parea virtuala pentru unii, problema legata de noua valuta ce se intrevede a fi impusa la nivel global. Este vorba de o noua moneda, numita pur si simplu moneda bazata pe carbon sau pe scurt, "valuta de carbon". Aceasta noua valuta incepe a fi conceputa ca suport a unui nou sistem economic bazat pe energie (productie si consum) in locul pretului energiei. Actuala forma, pretul pe care s-a bazat sistemul economic actual, s-a exprimat in diverse monede care au sustinut in egala masura comunismul, capitalismul, socialismul si este pe cale de disparitie pentru a face loc unei lumi noi bazate pe carbon.
Cum ar functiona valuta de carbon? O idee care se induce tot mai mult pe plan mondial este ca aceasta valuta sa reprezinte cote de productie de energie. Stiind faptul ca de exemplu energia electrica este o marfa cu totul speciala,atat cat se produce se si consuma, ea nu se poate "stoca", este evident faptul ca tarile ce vor avea propria productie de energie care sa le acopere necesarul, in momentul posibilei introduceri a noii valute, vor fi avantajate. In acest fel, producatorii mari de energie vor putea avea controlul cantitatii valutei de carbon in circulatie, valuta ce va fi emisa limitat.
Motivatia acestui nou curent este data si prin faptul ca emisiile de carbon au devenit omniprezente in economia mondiala si comercializarea acestor emisii este mai aproape de o moneda decat de eliminarea poluarii iar din aceasta cauza politicienii din cat mai multe tari se gandesc cum ar trebui reglementata aceasta piata. Varianta de tranzitie ar putea fi sa circule concomitent monedele existente si pe acelasi card sa fie incluse si "puncte sau monezi de carbon" ceea ce poate reprezenta limita anuala a consumului unei persoane de la cantitatea de combustibil pentru alimentarea autoturismului pana la electricitatea consumata acasa. In mod evident ca si la nivel national, cantitatea ar fi limitata si daca se vor dori dezvoltari in productia industriala care sa aduca locuri de munca dar implicit si un anumit grad de poluare, acestea nu se vor mai putea efectua.
Desi aceste idei pot parea desprinse din documente stiintifico-fantastice, ele sunt reale, se analizeaza iar primii pasi concreti s-au facut in 2005 dupa intrarea in vigoare a protocolului de la Kyoto.
In aceste conditii, sper si doresc, domnule Prim-ministru, ca Guvernul Romaniei si actuala coalitie politica sa se aplece cu mai multa staruinta asupra problemelor de viitor, sa stopeze vanzarea catre terti a certificatelor ce ne revin in baza protocolului de la Kyoto si sa demareze investitiile energetice intarziate cum ar fi hidrocentrala cu repompaj de la Tarnita sau reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.
De aceea va intreb in ce masura suntem racordati la aceste problematici prin departamentele de specialitate ale ministerelor si daca in decursul acestui an se vor demara investitiile strategice amintite, avand in vedere faptul ca sunt intarziate cu peste 5 ani de la avizarea primului studiu de fezabilitate.'