Atac.ro : In Romania a mai ramas un singur crematoriu uman

Temperaturi inalte, flacari, mult negru si cadavre care se misca in mijlocul focului de parca ar fi vii. Nu este o parte din scenariul unui film de groaza, ci doar o imagine obisnuita la crematoriul Vitan Barzesti, singurul crematoriu care mai functioneaza in Romania. Erau doua pana acum cativa ani, dar crematoriul "Cenusa", mult mai cunoscut, a fost inchis. Dupa ce vizitatorii parcului Tineretului s-au plans ca nu se mai poate respira, iar inspectorii de la protectia mediului au decretat ca se polueaza atmosfera. Este normal, tinand cont ca peste cladire au trecut doua cutremure si ca nu a fost niciodata renovata. Iar de construit, s-a construit in anii ‘30. Era, pe atunci, primul crematoriu din Europa de Est.
Afacere profitabila sau nu?
Nu exista domeniu in care intreprinzatorii privati sa nu fi intrat. De ce nu si aici, insa? Costuri mari sau lipsa de cerere? Sunt intrebari la care am incercat sa aflam un raspuns.
Incinerarea unei persoane costa cateva milioane de lei. Teoretic, un loc de veci costa mai putin. Practic, sumele cerute sunt, de cele mai multe ori, exorbitante. Desi legea spune ca orice persoana decedata are un ultim drept. Familia sa trebuie sa primeasca in concesiune pe o anumita perioada, un loc de veci la pretul oficial. Locul de veci nu se poate vinde, pentru ca el nu intra in proprietatea nimanui. Vanzarile sunt, oficial, donatii ale concesiunii. Si totusi, de ce oamenii prefera sa plateasca bani grei pentru un loc de veci in loc sa-l obtina oficial, la un pret mult mai mic? Este simplu.
Pentru ca, in Bucuresti, de exemplu, dintre toate cele 14 cimitire, locuri libere se mai gasesc doar la Straulesti 2.
Crematoriul nu duce, totusi, lipsa de clienti. Lunar, aici sunt arse in jur de 100 de cadavre, provenite din toata tara. Luna cea mai aglomerata este ianuarie. De fapt, frigul si sarbatorile de iarna fac sa creasca numarul deceselor. "Inmormantarea" se poate face tot la crematoriu. Aici exista nise numite columbare, unde se pot pastra urnele cu cenusa. Deasupra nisei se scrie numele si tot ceea ce, de obicei, se scrie pe o cruce. Si totusi, de ce nu se inghesuie lumea la crematoriu? Raspunsul il dau oamenii bisericii. Preotii nu au voie sa tina slujbe pentru cei incinerati. Religia crestina nu accepta decat inmormantarea.

Ultima dorinta

Am mers la crematoriul Vitan - Barzesti intr-o zi aglomerata. Trebuiau sa aiba loc sapte incinerari. Am incercat sa aflam de la rude motivele pentru care au ales aceasta solutie. Majoritatea ne-au spus ca asta si-au dorit decedatii. Cenusa urma sa fie, in unul dintre cazuri, imprastiata pe munte, acolo unde mergea mortul de cate ori avea timp, in timpul vietii. O urna avea sa fie inmormantata in cimitir, intr-un cavou. "Asa a vrut decedatul, sa nu-l manance viermii", au justificat cei care asteptau, la orele pranzului, pumnul de cenusa. In doua din cazuri, insa, rudele ne-au spus ca au ales varianta economica. N-au avut bani pentru inmormantare si loc de veci. Rit pagan sau solutie a disperarii?
Constructia unui nou crematoriu ar costa astazi milioane de dolari. Cel din Vitan-Barzesti era evaluat in 1990 la 25 miliarde lei. Este, insa, cel mai mare din Europa. Pentru constructia sa, Ceausescu a trimis o comisie prin alte tari, sa se inspire. Sistemele vazute erau complet automatizate. Pentru a economisi valuta, cuptoarele au fost concepute si construite in Romania. Directorul spune ca pe la IMGB.
Proiectul initial avea mai multe automatizari. Carucioarele care introduceau cadavrul in cuptor erau actionate electric, la fel si usile cuptorului. La inaugurare, rulmentii s-au gripat, caruciorul s-a intepenit jumatate afara, jumatate inauntru, iar toate oficialitatile prezente au iesit pline de fum si funingine. Bineinteles ca s-a trecut la metoda manuala, mai sigura si mai rapida. Asa se lucreaza si acum.
Urnele in care se pastreaza cenusa sunt confectionate din tabla. Pretul actual nu il mai cunoaste nimeni. Crematoriul a achizitionat 10.000 de bucati in 1989 si mai are si acum.

Ce ar insemna un crematoriu particular

Legea nu interzice construirea unui crematoriu uman particular. Principala problema de mediu este rezolvata de filtrele montate la cosurile de aerisire. Cuptoarele pot fi construite cu mijloace locale, iar aerul conditionat face aerul din interior aproape perfect curat. Si totusi, chiar daca ar exista constructia si toate dotarile, un crematoriu particular tot nu ar fi profitabil. Ca sa fie rentabila, o incinerare ar trebui sa coste destul de mult.
Numai gaze se consuma in jur de 80 de metri cubi. Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane este, insa, subventionata de catre stat. Clientul plateste doar cu putin mai mult de o treime din suma reala. In plus, crematoriul de stat si-a dezvoltat, in timp, si o serie de servicii funerare conexe, de la transport la aprindere si intretinere candela. "Daca mi-ar da cineva maine crematoriul pe degeaba, nu as accepta. Nu as avea ce face cu el", ne-a spus unul dintre angajatii crematoriului Vitan-Barzesti.