INPOLITICS: De ce e o gogorita stirea ca multinationalele si-au trimis angajatii la proteste (Autor: Bogdan Tiberiu Iacob)
Ultima saptamana de framantari politice a adus cu sine zvonurile tot mai raspandite ca o mare parte a manifestantilor sunt, de fapt, angajati ai companiilor multinationale care activeaza in Romania si care au fost trimisi cu forta de catre sefi la mitinguri. O informatie puternic intarita, spre exemplu, de identificarea in multime a unor figuri precum cea a directorului general olandez al Raiffeisen Bank, chestie care a starnit si indignarea lui Dragnea. In randurile care urmeaza, vom demonstra, insa, cu cifre si date, de ce este falsa aceasta informatie. Opinia publica e impartita in acest moment in doua categorii mari si late: cei care cred ca manifestantii din piata sunt manipulati sa se afle acolo si cei care cred ca totul e spontan, frumos si pur. Intre argumentele de fier ale celor din urma se numara intrebarea oarecum retorica: in ce mod o structura, fie ea si un serviciu secret sau mai multe, ar putea scoate atatia oameni in strada? Ne putem imagina o scena gen
- Cioc-cioc.
- Cine e?
- Noi, SRI. Va invitam sa iesiti imediat in strada, altfel nu garantam ce vi s-ar putea intimpla!?
Sigur ca nu. La fel si o mare parte a romanilor. Sigur ca angajatii serviciilor ar putea iesi, ei insisi, intr-o anume proportie, in strada, mai ales ca numarul lor e exagerat de mare. Dar nu ar fi suficient nici pe departe. Informatiile ca in strada se afla un mare numar de angajati ai companiilor multinationale merita, insa, toata atentia, in conditiile in care e sigur ca PSD si-a anuntat intentii, mai ales in domeniul politicii fiscale, capabile sa aprinda becul rosu de alarma in multe biroului de manageri straini. Multi romani inclina sa nu creada aceste informatii, pentru ca nu isi imagineaza cum ar functiona asemenea mecanism: angajatii unei multinationale sunt stransi in hala si li se comunica acolo ca, daca nu merg la miting vor fi concediati? Si daca e asa, chiar niciunul nu protesteaza public, sa se afle? Rationamentul pare de bun simt, dar e dat peste cap de cifre. Adevarul e ca multinationalele din Romania - in mod cert deranjate sever de intentiile PSD - nu au nevoie sa-si trimita angajatii cu japca la miting. Din acest punct de vedere, da, stirea respectiva poate fi considerata o gogorita. Pentru a strange un numar mare de protestatari, e suficient ca in strada sa coboare doar conducerile respectivelor multinationale, 2-3 oameni din fiecare. Pentru cei care nu stiu, conform datelor furnizate anul trecut de catre Institutul National de Statistica, in tara noastra functioneaza 46.159 grupuri de intreprinderi multinationale, dintre care 46.053 comandate din strainatate si 106 din interior. Cele romanesti, trebuie spus, sunt in numar de 5325. Raportat la ponderea numarului de salariati, majoritatea subgrupurilor de intreprinderi din Romania sunt controlate din Germania, Olanda, Franta, Austria, Italia si SUA, cifra de afaceri, la nivelul anului 2013, bunaoara, fiind de peste 112 miliarde de euro. Seamana destul de bine cu lista tarilor care tocmai au semnalat, in grup, derapajele guvernarii PSD, nu-i asa? E greu de spus cat e grija pentru propriile investitii si cat fata de viitorul copiilor carati la proteste. Totalul salariatilor din companiile multinationale este in jurul cifrei de 1 milion de persoane, ceea ce, incluzind familiile, inseamna intre 3 si 5 milioane de romani care depind de slujbele respective. Numai Germania, singura, prin companiile sale, are aproape 200.000 de angajati in tara noastra. Concluzia e simpla: in Romania, nu e nevoie ca multinationalele sa-si trimita angajatii la proteste. Daca ies numai cei din conducere, intre 1 si 4 insi, sa zicem, adica director, director adjunct, director resurse umane etc, avem, statistic, intre 46.000 si 180.000 de oameni in strada. Un nucleu suficient de mare ca sa atraga si un numar consistent de curiosi, asa cum se intampla mereu in aceste situatii. Iar daca mai adaugam un alt aspect extrem de interesant, lucrurile devin si mai limpezi. Intr-o tara cu o societate civila suferinda, aproape inexistenta, remarcata, in general, prin ilustra absenta din peisaj, aveti idee, stimati cititori, cate ONG-uri active sunt inregistrate oficial? Va raspundem noi, cu cifre de la Ministerul Justitiei actualizate la 1 februarie 2017:
- 81.283 de asociatii
- 18.695 de fundatii
- 1.319 federatii
- 727 uniuni
- 32 persoane juridice straine
- 61 de organizatii cu statut neprecizat
Dupa cum se vede, numarul ONG-urilor de la noi trece lejer de suta de mii. Una si una: avem, spre exemplu, Grupul Gradinarilor Biodinamici, Fundatia Noi citim, Clubul Pescarilor Trasniti din Navodari, Asociatia Cercului de Misiune Evanghelica Romano-Germana Marantha, Uniunea Populara Germana pentru Ingrijirea Mormintelor de Razboi, Asociatia Universitatilor Populare Germane, Zambetul Plaiurilor Romanesti, Zamolxes, Zina Zorilor, Venus Apollo Satu Mare, Transilvania Dracula si tot asa, pina la suta de mii. Cine a infiintat aceste ONG-uri, grupind macar citiva membri de caciula, a caror activitate e, in cea mai mare parte, inexistenta cu desavirsire si de care nu aude nimeni mai niciodata? Daca raportam intreaga populatie - zicem 20 de milioane - la cele peste 102.000 de organisme, luand in calcul doar cate 4 membri de caciula (asociatiile au minim 3 membri, legal, dar sunt si cazuri cu mii de membri), in medie, rezulta ca un roman din 50 e membru al unui ONG. Atata civism te da, literalmente, pe spate. Si totusi, suntem campioni la taierea padurilor, otravirea apelor, torturarea animalelor, agresarea femeilor si copiilor si la multe alte domenii care ar trebui sa dea de lucru zdravan respectivelor organisme. Raspunsul e ca un foarte mare numar din ONG-urile mentionate au fost infiintate si sunt intretinute (inclusiv finantate) cu binecuvantarea serviciilor secrete autohtone, ca si a organismelor si firmelor din strainatate care activeaza la noi. Pentru ca vin momente de cumpana cand se suna mobilizarea si atunci e bine ca totul sa fie organizat, fie si intr-o forma simpla. Investitia nu e proasta: dupa cum constatam cu totii, genul asta de proteste tinde sa bata, in Romania, rezultatul alegerilor. Una peste alta, deci, cum spuneam si in titlul, nu e nevoie ca multinationalele sa-si trimita angajatii cu forta in strada. Daca directorul general al Raiffeisen Bank, olandezul Van Groningen, a iesit sa protesteze, se cheama ca, macar statistic, compania sa si-a adus tainul strazii. La limita, dar si l-a adus.

(Sursa: inpolitics.ro)