Magda Marincovici (Jurnalul National) : Boala de reflux gastroesofagian

Alimentele bogate in grasimi si zahar favorizeaza intoarcerea sucurilor gastrice din esofag

Rebeca Walter, presedinta Fundatiei Wings, care desfasoara o ampla campanie de informare asupra obezitatii si un program de combatere a obezitatii infantile, atrage atentia parintilor si celor implicati in cresterea copiilor asupra bolilor ce au ca factor de risc supraponderabilitatea si obezitatea. Saptamana aceasta ne indreptam atentia asupra bolii de reflux gastroesofagian.
Aceasta se produce atunci cand sfincterul esofagian inferior se relaxeaza intr-un moment nepotrivit (in alt moment decat al inghitirii alimentelor) si se mentine deschis pentru o perioada indelungata, ducand la refluxul acidului si sucurilor gastrice in esofag. In mod normal, sfincterul esofagian inferior se deschide pentru cateva secunde in timpul inghitirii. Unele alimente - ciocolata, ceapa, menta, cafeaua, cele bogate in zahar si posibil cele bogate in grasimi - favorizeaza relaxarea sfincterului si declansarea acestei situatii.
Refluxul gastroesofagian este favorizat de modificarile hormonale din timpul sarcinii, in cazul sfincterului esofagian slab si al unei alimentatii excesive.

Simptome

Simptomele principale ale bolii de reflux gastroesofagian includ: senzatie de arsura persistenta (pirozis). Pirozisul este o senzatie neplacuta sau o senzatie de durere cu arsura retrosternala. Aceasta poate aparea dupa masa, in pozitie culcata sau la aplecarea inainte. Medicamentele antiacide sau cele de reducere sau blocare a aciditatii pot diminua durerea. Pirozisul produs in boala de reflux gastroesofagian apare de obicei la doua ore dupa masa. In cazul unei boli severe de reflux gastroesofagian, pirozisul poate dura o perioada indelungata, de exemplu, cateva ore. Refluxul continutului acid al stomacului poate fi destul de sever pentru a determina un gust acru sau amar in gura. Acesta poate aparea insotit de pirozis, dar poate reprezenta uneori singura manifestare. Refluxul acid poate produce uneori o salivatie excesiva, neplacuta.

Investigatii

O investigatie numita endoscopie digestiva superioara, realizata de un medic specialist gastroenterolog, permite vizualizarea mucoasei esofagiene, stomacului si a portiunii initiale a intestinului subtire (duoden) cu ajutorul unui instrument subtire, flexibil ce are o camera de luat vederi in capat, numit endoscop.
In cazul in care endoscopia nu ofera informatii suficiente pentru a pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian, chiar daca simptomele sunt prezente, pot fi indicate alte investigatii. Testele esofagiene pot fi realizate si in cazul in care simptomele nu se amelioreaza sub tratament, simptomele sunt frecvente si exista un risc crescut de esofag Barrett.
Aceste investigatii includ: *manometria, ce determina contractia musculaturii esofagiene si eficacitatea transportului esofagian al alimentelor; * evalueaza inchiderea sfincterului esofagian inferior. Efectuarea manometriei este indicata uneori inainte de interventia chirurgicala pentru boala de reflux gastroesofagian; *monitorizarea pH-ului, ce testeaza frecventa refluxului continutului acid in esofag si timpul cat el se mentine acolo.

Tratament

Tratamentul incepe cu modificari ale stilului de viata si administrarea de antiacide. Boala cu manifestari severe necesita administrarea de medicamente mai puternice in asociere cu modificarea stilului de viata, pentru a se obtine succesul terapeutic. Este importanta continuarea terapiei dupa indicatiile medicului, deoarece la intreruperea administrarii medicamentelor simptomele pot reveni.
In cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priveste refluxul gastroesofagian, va puteti adresa medicului de medicina interna, gastroenterologului, chirurgului, pediatrului cand simptomele apar la copii, ginecologului sau obstetricianului in cazul in care simptomele apar la gravida.
Majoritatea persoanelor care au dezvoltat boala de reflux gastroesofagian au simptome toata viata. In functie de severitatea simptomelor, tratamentul va fi de intretinere, continuu sau numai cand apar simptomele bolii.
Aproximativ 80% dintre gravide au simptome de reflux gastroesofagian, pirozisul fiind frecvent intalnit in timpul sarcinii. Muschii esofagieni responsabili de inaintarea alimentelor in esofag pot de asemenea sa aiba o activitate incetinita. In plus, uterul creste in dimensiuni si impinge stomacul si, uneori, forteaza trecerea continutului acid gastric in esofag. Anumiti agenti terapeutici folositi in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian nu sunt indicati in timpul sarcinii. Medicamentele permise sunt majoritatea inhibitorilor de pompa de proton si blocantii H2.

Factorii de risc

*Supraponderalitatea
*Sarcina
*Fumatul
*Consumul de alcool
*Consumul unor alimente (ciocolata, cafea) ce determina relaxarea sfincterului esofagian inferior
*Unele medicamente (pentru astm sau emfizem) ce contribuie la relaxarea sfincterului *Varsta inaintata
*Hernia hiatala
*Sclerodermia, boala rara, autoimuna, in care sistemul imun distruge tesuturile sanatoase.