rfi.ro : Ambasadorul Frantei: Parteneriatul strategic franco-roman trebuie sa aiba 2 pagini, nu 20!

- In cursul verii toride din punct de vedere politic pe care am traversat-o ati spus ca aceste evenimente ar putea "dauna imaginii Romaniei". Privind retrospectiv, credeti ca au fost daunatoare?

- Cred ca pentru oamenii care cunosc Romania (si, in general, cand o cunosc, o iubesc) - evenimentele din aceasta vara nu au daunat imaginii tarii, pentru ca fac parte dintr-o psihodrama noua pe care au privit-o cu interes si intelegere. Dar cand e vorba de imaginea Romaniei in strainate, e altceva. Va dau un exemplu din lumea economica. Atunci cand o multinationala se gandeste sa faca o investitie in strainatate, decizia nu se ia la filiala din Romania, ci la sediul central din Paris. Cand se transeaza, pe masa decidentilor se afla intotdeauna mai multe propuneri de investitii, care se refera la diferite tari. Sigur ca seful filialei din Romania isi va apara filiala si are argumente: piata interna, competitivitate, mana de lucru etc. Dar decidentul final nu stie despre Romania decat ceea ce a citit in presa. Iar in aceasta vara presa internationala a vorbit despre criza politica. In momentul in care se ia decizia, daca decidentul crede ca exista mai mult risc in Romania decat in alta parte, atunci nu va alege Romania. Ca urmare, pentru imaginea Romaniei nu e neaparat un aspect pozitv ceea ce s-a intamplat aici.

- Suntem in plin proces de desemnare a sefilor Parchetelor. Justitia romana este inca monitorizata de Bruxelles. Ce asteptari aveti in acest domeniu?

- Cred ca pe un subiect atat de sensibil ca Justitia trebuie sa fim extrem de modesti. Sistemele de justitie din marile tari occidentale s-au construit in sute, chiar in mii de ani. Si procesul nu e terminat, nu e niciodata terminat. Romania cunoaste azi ceea ce alte tari au cunoscut in trecut. Exista evenimente judiciare care au marcat peisajul actualitatii din ultimele luni. O sa spun lucrurile foarte clar: e vorba in primul rand de incarcerarea unui fost prim-ministru. Justitia are azi sentimentul ca detine o adevarata putere si ca poate lucra independent. E foarte bine asa, e ceea doresc si partenerii europeni ai Romaniei. Dar, pe de alta parte, ne aflam pe o linie foarte subtire. Aceasta putere trebuie sa fie independenta, cu siguranta, dar nu trebuie sa treaca de partea cealalta si sa isi foloseasca forta in detrimentul celorlalte puteri, fie ca e vorba despre Executiv sau Legislativ. Toate trei contribuie la echilibrul unui stat de drept. E o cautare permanenta a echilibrului intre puteri in Romania, dar nu numai aici, e valabil si pentru alte tari.

- Spuneti ca trebuie sa fim modesti, dar exista colegi de-ai dumneavoastra ambasadori care reactioneaza foarte rapid cand e vorba despre justitia din Romania...

- Va spun sincer: in acest domeniu cred ca trebuie sa existe exigente si aici e vorba in primul rand de exigentele impuse de regulile europene. Pe de alta parte, eu nu dau lectii. In toate tarile europene care ar putea fi critice gasim exemple - si nu foarte indepartate - despre care putem spune acelasi lucru. Repet : modestie, nu dam lectii, dar suntem foarte vigilenti, nu acceptam derivele si derapajele. Aceasta e atitudinea Frantei. Ii lasam sa se exprime pe cei mai in masura sa se exprime si cred ca aici Comisia Europeana face foarte bine acest lucru.

- Care e locul pe care il ocupa in agenda dvs problema coruptiei?

- Cand merg prin tara si ma intalnesc cu reprezentantii comunitatii franceze aceasta e intotdeauna a doua sau a treia intrebare pe care le-o pun. Ma intereseaza care sunt dificultatile pe care le intampina in Romania. Si niciodata primul raspuns nu e legat de coruptie. Prima problema e legata de educatie. Intreprinzatorilor le e greu sa gaseasca mana de lucru adecvata pentru ceea ce au nevoie. A doua problema e legata de dificultatile administrative. Si din aceste dificultati administrative pot sa apara chestiunile de coruptie, dar nu e primul element evocat. E adevarat insa ca e un subiect unde trebuie sa fim atenti, atat in Romania, cat si in alte tari.

- Una dintre temele care apar in discutia cu orice oficial european este cea a aderarii la Spatiul Schengen. Nu puteam sa o ratam. Cand credeti ca se va intampla?

- Aici nu pot sa va spun decat acelasi lucru pe care il spun de fiecare data. Pozitia Frantei nu s-a schimbat, dar Franta nu e singura in Europa, calendarul aderarii e stabilit de toate tarile europene. Vorbim des intre ambasadorii europeni despre asta si incercam sa gasim un echilibru. Dorinta mea este sa existe o decizie cat mai rapid posibil. Dar trebuie sa fie o decizie care sa nu excluda. Spun asta pentru ca am auzit recent niste declaratii ale unor politicieni germani. Trebuie sa fim foarte atenti la acest subiect, care e foarte sensibil in Romania. Trebuie deci sa dam un raspuns cat mai rapid posibil.

- O ultima intrebare - despre francofonie. Cum percepeti francofonia in Romania?

- Cred ca sunt putine tari in Europa in care un ambasador care organizeaza o receptie pentru 14 iulie are onoarea sa ii primeasca pe presedintele interimar, pe prim ministru, 32 de ministri si secretari de stat si care vorbesc sau cel putin inteleg franceza. Este o realitate. Romania e o tara francofona. De cate ori merg prin tara vorbesc in franceza si de fiecare data sunt inteles. Inteleg suficient de bine romana ca sa pot discuta cu oameni care inteleg franceza. Interlocutorii mei vorbesc in romana, eu vorbesc in franceza si ne intelegem foarte bine. Cred ca trebuie sa folosim fiecare ocazie pentru a vorbi in franceza. Trebuie sa practicam franceza, nu trebuie sa ne fie frica sa o vorbim. Francofonia trebuie traita, trebuie sa ne exprimam in franceza. Poate am o obsesie, dar incerc sa fac ca francofonia sa traiasca zi de zi.