Prefectii si subprefectii nu au voie, potrivit legii, sa detina si functii de conducere politice. Din acest motiv, presedintele PNL, premierul Calin Popescu-Tariceanu, le-a dat un termen de doua saptamani prefectilor si subprefectilor liberali pentru ca acestia sa se decida daca de la 1 ianuarie 2006 vor sa mai ramana in politica sau aleg administratia.

Legea privind institutia prefectului si Legea privind Statutul functionarilor publici prevad expres ca reprezentatilor Guvernului in teritoriu „le este interzis sa faca parte din organele de conducere ale partidelor politice“.
Mai mult, acestia, ca functionari publici, „au obligatia ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic si sa nu participe la activitati politice in timpul programului de lucru“. Potrivit legii, actualii prefecti si subprefecti trebuie sa se decida daca, de la 1 ianuarie 2006, raman in politica sau aleg administratia. Intr-o intalnire organizata joi seara la Casa „Dante“, presedintele PNL, premierul Calin Popescu-Tariceanu, le-a dat prefectilor si subprefectilor liberali un termen de doua saptamani - adica pana la 1 noiembrie - pentru ca acestia sa aleaga intre functiile politice si cele administrative. Surse liberale au declarat pentru Mediafax ca la intalnirea cu premierul au fost prezenti cei 22 de prefecti si 14 subprefecti care apartin acestui partid.
Tariceanu le-a cerut colegilor de partid sa nu caute subterfugii pentru a putea ramane si in politica, si in administratie. Solicitarea premierului nu a fost prea bine primita de subalternii sai. Unii dintre ei au incercat sa propuna o solutie de compromis, in sensul ca ar putea sa fie suspendati din functia politica detinuta in PNL, pe durata mandatului din administratie, iar la intoarcerea in partid sa li se recunoasca vechimea. Cei care au sustinut aceasta varianta au invocat chiar faptul ca metoda ar fi aplicata si de colegii de Alianta, precizeaza aceleasi surse. Cei mai vehementi sustinatori ai acestei variante ar fi fost prefectii care sunt si sefi ai unor filiale PNL: Ovidiu Draganescu, prefectul de Timis, Orest Onofrei, prefect de Suceava, Gavril Soran, prefect de Caras-Severin, si Cristinel Bagiu, prefect de Buzau.

Onofrei vrea delimitari clare

Prefectilor si subprefectilor le vine insa greu sa renunte la functiile de conducere politice. Orest Onofrei, prefectul de Suceava, care este si presedinte al organizatiei judetene PNL, a declarat ieri ca va renunta la politica pentru a continua activitatea in administratie numai daca noua legislatie va delimita clar atributiile prefectului si va oferi parghiile necesare acestei activitati. El a subliniat ca delimitarea prefectilor de politica este „momentul zero in administratia publica locala apolitica“.
„Este principalul moment in aceasta tranzitie spre o administratie publica apolitica, proces care va continua in urmatorii ani pentru ca nu se poate incheia intr-o zi. Nimeni nu va crede ca Onofrei se va culca liberal in data de 31 ianuarie 2005 si se va trezi independent politic din 1 ianuarie 2006. Este punctul zero in administratie si incet-incet se va putea ajunge la statutul de functionar public apolitic“, a spus Onofrei.