Ion Iliescu publica pe blog: REACTIE LA ATACUL IMPOTRIVA REGELUI MIHAI
Am ramas surprins de violenta atacului verbal al presedintelui Traian Basescu impotriva Regelui Mihai, atac de nimic justificat. Acest atac dovedeste o crasa necunoastere a realitatilor istorice, si adauga un nou factor de tensiuni interne, intr-un moment extrem de delicat pentru Romania.
Domnul Traian Basescu si-a facut un obicei penibil din a-i ataca pe fostii sefi de stat ai Romaniei, pe care ii trateaza cu un dispret nedemn de pozitia pe care o ocupa in stat. Acest comportament este excesiv pana si pentru un presedinte care se declara "jucator". Este expresia incompetentei si iresponsabilitatii.
Da, mi s-a reprosat, si mi-am reprosat, atitudinea pe care am avut-o fata de Regele Mihai imediat dupa decembrie 1989. Contextul era altul, si nu putem nega, nici eu, nici Regele Mihai, ca sfatuitorii nostri mai mult au turnat gaz peste foc, in momente delicate. Am exprimat aceste lucruri Regelui Mihai, si am facut tot ce a depins de mine pentru a indrepta acele erori.
Regele Mihai, familia regala si-au asumat, alaturi de toti cei angrenati in procesul de integrare europeana si euro-atlantica, o serie de responsabilitati, si trebuie sa apreciem contributia lor la adevarata sa valoare.
In august 2004, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la evenimentele de la 23 august 1944, in cadrul manifestarilor dedicate acelui moment, la care a participat si Regele Mihai, spuneam: "Daca vom judeca fara patima si cu obiectivitate faptele istorice, daca nu vom mai folosi istoria ca instrument al luptei politice, vom putea cadea de acord asupra adevaratei semnificatii a evenimentului de la 23 august 1944: aceea de act de salvare nationala.
Desprinzandu-se de Puterile Axei, Romania a reusit sa evite transformarea teritoriului sau national in teatru de razboi. Violenta si ferocitatea cu care s-au purtat luptele in cel de-al Doilea Razboi Mondial ne fac sa credem ca o mare parte a Romaniei ar fi devenit un urias camp de ruine, ca sute de mii de civili ar fi fost victime in plus ale confruntarilor armate.
Venirea la putere a generalului Antonescu, in septembrie 1940, a fost produsul unor esecuri politico-militare, in plan intern si extern, imputabile atat slabiciunilor clasei politice si fragilitatii democratiei romanesti, cat si neputintei comunitatii internationale de a se opune revizionismului, militarismului si agresivitatii unor puteri totalitare din Europa si din Asia.
Destramarea Ligii Natiunilor, cedarea in fata fortelor revizioniste au fost consecintele directe ale modului in care Marea Britanie, Franta si Statele Unite au reusit sa gestioneze pacea in Europa, dupa Trianon.
Prin participarea la razboi alaturi de puterile Axei, regimul Antonescu a pus Romania intr-o situatie extrem de dificila, chiar daca o parte dintre motivele intrarii tarii noastre in conflict erau justificate si legitime.
Decizia curajoasa de la 23 august 1944, de arestare a maresalului Antonescu si de intoarcere a armelor impotriva Axei, alaturi de Natiunile Unite, s-a impus ca urmare a agravarii situatiei de pe front, unde Armata Rosie declansase o ampla ofensiva pe directia Iasi-Chisinau. Aceasta a fost singura decizie posibila, in conditiile date, pentru a asigura supravietuirea Armatei Romane si continuitatea statului roman.
In infaptuirea actului de la 23 august, un rol decisiv i-a revenit Majestatii Sale, Regele Mihai - a carui prezenta o salutam cu gratitudine - sprijinit in actiunea sa de cele patru partide care la 20 iunie 1944 formasera Blocul National Democrat si de conducerea armatei.
In Proclamatia Majestatii Sale Regele Mihai catre tara si armata din seara zilei de 23 august 1944, se spunea:
"In ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit ca nu este decat o singura cale pentru salvarea tarii de la o catastrofa totala: iesirea noastra din alianta cu Puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite. Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobilizand toate fortele natiunii, vom trece hotarele impuse nedrept la Viena, pentru a elibera pamantul Transilvaniei noastre de sub ocupatia straina.
De curajul cu care ne vom apara, cu armele in mana, independenta impotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotari singuri soarta, depinde viitorul tarii noastre..."
Cei care vad in actul de demnitate nationala de la 23 august 1944 inceputul "comunizarii" Romaniei interpreteaza incorect si abuziv faptele. Evolutia postbelica a Romaniei a fost consecinta raportului de forta si al acordurilor multiple dintre marile puteri invingatoare in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Politica "sferelor de influenta" a facut ca Romania sa fie, alaturi de alte tari central-europene, victima unui experiment politic tragic, care ne-a scos timp de peste patru decenii din cursul firesc al dezvoltarii istorice.
Faptul ca 23 august 1944 ramane un eveniment controversat se datoreaza si modului deformat in care a fost prezentat in perioada comunista. Revine istoricilor datoria sa analizeze faptele cu instrumentele omului de stiinta si sa elucideze acele controverse care ne impiedica sa intelegem momentul 23 august 1944 in toata complexitatea sa."
Presedintele Traian Basescu a inceput sa atace cu violenta tot ceea ce am construit cu mare greutate in anii din urma: reconcilierea nationala, asumarea trecutului, reconcilierea romano-maghiara, pacea sociala, statul de drept, stabilitatea interna. Acest elan destructiv este pus in slujba unui singur tel: exercitarea arbitrara si autoritara a puterii, pentru atingerea unor obiective care nu au nimic in comun cu interesul national.
Ion Iliescu
Fost Presedinte al Romaniei