Sute de hectare de teren care apartin in prezent statiunilor de cercetare din Dolj ar putea ramane in administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS) dupa incheierea retrocedarilor in judet. Pana in prezent, nici jumatate din suprafata totala a statiunilor nu a fost revendicata.
Pamantul de care au nevoie primariile doljene pentru a fi restituit fostilor proprietari ar putea fi pus la dispozitia comisiilor de fond funciar gratie unui proiect de lege prin care o mare parte din unitatile de cercetare in agricultura intra in reorganizare. Conform proiectului de act normativ, statiunile de cercetare aflate in prezent in administrarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" ar urma sa fie transferate catre Agentia Domeniilor Statului, care va oferi autoritatilor locale suprafetele de teren revendicate si validate in baza legilor funciare. Cat pamant va ramane insa la ADS dupa ce toate cererile de teren din Dolj vor fi solutionate?
3.000 hectare revendicate din 7.000
Desi majoritatea edililor din Dolj si-au facut un obicei din a se plange ca nu au suficient pamant pentru a satisface toate cererile de teren in natura, o socoteala simpla arata insa ca primarii nu vor avea de ce sa se mai planga dupa ce proiectul de act normativ sus-mentionat va fi aprobat si pus in aplicare. Din cele sase unitati de cercetare existente la nivelul judetului Dolj, care au o suprafata totala de peste 7.000 de hectare de teren, doar aproximativ 3.000 de hectare au fost revendicate pana in prezent. Cea mai mare suprafata care va ramane la dispozitia ADS dupa rezolvarea cererilor pe Legea nr. 247/2005 este la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Dabuleni, unitate care are in prezent in administrare peste 3.000 de hectare. Conform primarului din Dabuleni, Nicolae Dragoi, doar 105 hectare din acest teren au fost solicitate in baza noii legi a proprietatii, iar pentru a se putea finanta, reprezentantii statiunii inchiriaza in prezent terenul la hectar oamenilor din Dabuleni pentru productia de pepeni. "Noi am validat anexele si acum sa vedem ce se intampla, pentru ca acolo cercetarea e zero, productia e zero si e bataie de joc la adresa oamenilor. Ei nu stiu de lege, vor doar sa-si ia terenurile inapoi, ca si asa cei de la statiune inchiriaza terenul cu sase milioane de lei pe hectar si fac mai putina productie decat un taran", a spus primarul Nicolae Dragoi din Dabuleni.
Batalie pe retrocedari la Simnic
Mult mai interesante par insa pamanturile care apartin in prezent Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola Simnic, situata la o aruncatura de bat de Craiova. Din cele 2.000 de hectare ale unitatii au fost revendicate numai la primaria din localitate 1.400. "Pe toate legile funciare avem cereri de 1.400 hectare de teren, iar statiunea are in total vreo 2.000. Noi nu mai avem rezerve de teren la nivelul comunei si exista foarte multe hotarari definitive pe care trebuie sa le punem in aplicare, deci singura solutie ar fi terenul de la aceasta statiune", a precizat Constantin Staicu. La pamanturile unitatii de cercetare din Simnic ravnesc insa si craiovenii, care au cerut si ei cateva zeci de hectare in baza Legii nr. 247/2005.
Directorul Diaconeasa vrea sa scape de teren
Desi nu am putut determina cu exactitate care este suprafata de teren revendicata in cadrul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicola Craiova, directorul unitatii, Marin Diaconeasa, a explicat ca ar vrea sa scape cu orice pret cam de 600 din cele 700 hectare pe care le administreaza. "Eu as vrea sa raman cu 107 hectare din 709, dar urmeaza sa vedem ce se va intampla, cu ce documente vor veni. Cel putin la Carcea am inteles ca ar vrea sa ia intreaga suprafata revendicata, adica 104 hectare, iar la noi au dreptul sa ia si cei din Podari, Cernele si Radovan", a precizat Diaconeasa. Primarul din comuna Podari, Constantin Gheorghita, a refuzat sa ne comunice suprafata revendicata de cetatenii comunei la statiunea de cercetare Pomicola.
Craiova vrea 400 de hectare la statiuni
Terenurile statiunilor de cercetare sunt vanate si de cetatenii Craiovei, care s-au asezat demult la coada retrocedarilor pentru a obtine o palma de teren intr-una dintre statiunile de cercetare bine cotate din punct de vedere imobiliar. Potrivit primarului Antonie Solomon, 400 de hectare de la statiunile de la Simnic si cea didactica de la Banu Maracine asteapta sa fie luate in primire de craioveni, imediat dupa aparitia legii. "Craiova are nevoie de 400 de hectare de la statiunile de la Banu Maracine si de la Simnic, iar legea spune ca se opreste 10% din suprafata pentru cercetare. Intreaba-l pe prefect cand ne va da aceste terenuri, ca sa potolim oamenii care au facut cereri", a spus Solomon. Raspunsul este insa unul descurajator. Desi va rezolva o mare parte a problemelor funciare din judet, legea intarzie sa apara, iar la indemana autoritatilor judetene nu se afla instrumente care sa vina in sprijinul oamenilor care asteapta de ceva timp sa-si ia inapoi terenurile confiscate de comunisti. "Trebuie sa apara legea care separa cercetarea de productie, insa pana atunci nu putem facem nimic. Avem doar o situatie cu nevoile de pamant de la nivelul judetului", a precizat Giugea.
Statiunile se privatizeaza
Ce se va intampla insa dupa ce legea va fi publicata si aplicata, iar peste jumatate din terenuri vor ramane in administrarea ADS? Potrivit aceluiasi act normativ, statiunile de cercetare vor intra in reorganizare si vor fi transformate in societati comerciale in subordinea ADS si privatizate. Terenul ramas dupa ce retrocedarile vor lua sfarsit va fi concesionat catre aceste societati comerciale nou-infiintate. Cert este faptul ca o mare parte a terenurilor retrocedate in baza legilor funciare reprezinta adevarate comori imobiliare care, ca orice comori, vor avea parte si de vanatori.