Plenul Senatului a adoptat ieri, în unanimitate, cu 83 de voturi, cererea de reexaminare transmisa de presedintele Traian Basescu privind modificarile aduse la Codul de Procedura Penala si la Codul Penal.Senatorii au decis ca înregistrarile ambientale sau accidentale efectuate de catre parti sau de alte persoane, nu constituie mijloace de proba, cu exceptia infractiunilor contra persoanei, a patrimoniului, a actelor de coruptie sau de crima organizata. Cât priveste perchezitia, pentru persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau înscris si care a tagaduit detinerea ori existenta acestora, cererea pentru perchezitia domiciliara trebuie sa fie însotita de o copie de pe rezolutia de începere a urmaririi penale si o copie de pe procesul-verbal în care s-a consemnat refuzul predarii vreunui obiect sau înscris sau tagaduirea existentei acestuia. În varianta Camerei Deputatilor, aceste conditii pentru solicitarea cererii de perchezitie se aplicau perchezitiei domiciliare dispuse de judecator, prin încheiere motivata, în cursul urmaririi penale. În cadrul Comisiei juridice, s-a precizat ca, prin modificarea facuta, se elimina suspiciunea ca se poate împiedica perchezitia în situatia strângerii de probe.Paguba scade de la 30.000.000 la un milion de leiPotrivit textului votat de catre Senat, s-a eliminat articolul Camerei Deputatilor prin care se stipula ca durata maxima a urmaririi penale este de sase luni. De asemenea, fata de varianta trimisa spre promulgare, prin consecinte deosebit de grave se întelege o paguba materiala mai mare de un milion de lei, iar nu de 30.000.000 de lei. Înregistrarea convorbirilor dintre aparator si învinuitul sau inculpatul pe care îl reprezinta sau îl asista în cursul urmaririi penale sau în faza de judecare este interzisa si nu poate fi folosita ca mijloc de proba, cu exceptia situatiei în care aparatorul a participat la savârsirea acelei infractiuni. În cursul urmaririi penale, aparatorul învinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia tehnicilor speciale de interceptare, supraveghere sau investigare, poate formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu împiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost încunostiintat de data si ora efectuarii actului. În procedura urmaririi, interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare, inclusiv înregistrarile ambientale, se dispun la propunerea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei data în urmarire, daca instanta apreciaza ca indentificarea, cautarea, localizarea si prinderea persoanelor date în urmarire nu pot fi facute prin alte mijloace sau ar fi mult întârziata. În textul votat de Senat a fost adoptata si o prevedere ceruta de guvern, ca masura de a nu parasi tara sau localitatea sa fie luata si de procuror, nu numai de judecator, dar atunci când este luata de acesta, judecatorul trebuie sa o confirme în maximum 48 de ore. Potrivit primului raport dat de Comisia juridica, în dezacord cu cererea presedintelui Traian Basescu, procurorul nu avea dreptul ca, în mod nemijlocit, sa efectueze interceptari, ele fiind realizate prin autoritatile specializate. Ziaristii, lasati în pace Cât priveste informatiile obtinute de ziaristi, senatorii juristi au decis, în primul raport, ca înregistrarile audio-video nu intra în categoria corespondentei, astfel ca ramân incriminate divulgarea continutului corespondentei, inclusiv cea electronica. Textul Camerei Deputatilor spunea ca se sanctioneaza sustragerea, distrugerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului, ori divulgarea continutului unei convorbiri interceptate sau înregistrate audio ori video, fara drept, chiar daca faptuitorul a luat cunostinta de aceasta din greseala sau din întâmplare. Senatorii juristi au considerat ca articolul din Codul Penal face referire, în general, la violarea corespondentei si au considerat ca textul, inclusiv cel venit de la Camera Deputatilor, nu se refera la ziaristi. Discutiile în Senat asupra Ordonantei de Urgenta 60/2006 au pornit de la cererea de reexaminare facuta de presedintele României, care a solicitat revenirea la textul initial semnat de ministrul justitiei de la acea vreme, Monica Macovei.