O delegatie a Senatului Romaniei a participat la Conferinta Presedintilor Parlamentelor Uniunii Europene, care a avut loc la Nicosia (Cipru), in perioada 21-23 aprilie 2013. Temele principale ale conferintei au fost: rolul parlamentelor nationale ale UE in intensificarea democratiei si a drepturilor omului in tarile din lumea a treia, cu accent pe regiunea mediteraneana; apropierea cetatenilor de Uniunea Europeana; coeziunea sociala in vremuri de austeritate - ce pot face parlamentele nationale?
In continuare, puteti citi discursul tinut la conferinta de senatorul Nicolae Moga, vicepresedinte al Senatului Romaniei.

Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor,
Onorat auditoriu,
Este un moment de rascruce al procesului de integrare europeana, care se desfasoara intr-o perioada marcata de profunde nemultumiri la adresa hotararilor luate de institutiile europene.
Niciodata in istoria ei Uniunea Europeana nu a fost privita cu mai multa circumspectie de catre cetateni ca in ultimul an, conform datelor furnizate de ultimul Eurobarometru. Institutiile europene au acumulat un "capital" de antipatie care ar trebui sa preocupe in cel mai inalt grad Uniunea si liderii sai. S-a declansat o evidenta criza de incredere in Uniunea Europeana, in institutiile si liderii sai.
Aceasta criza este una cel putin la fel de serioasa precum criza economica. In absenta unei limbi si istorii comune care sa uneasca cele 27 de State Membre, principalul combustibil al proiectului Europei unite (unul cu o vechime de mai bine de un secol) ramane increderea in soliditatea si functionalitatea ei.
Increderea este un obiectiv dificil de atins folosind uneltele tehnice specifice programelor europene. Ingredientele increderii refuza sa ramana fixate sub punctele unui document european. Sunt mult mai delicate, tin de o alchimie individuala, nicidecum de o strategie institutionala. Avem incredere in cei care ne asculta, in cei care ne farmeca, in cei care ne fac bine. Ecuatia increderii este una a afectiunii, nu a calculului.
Fara increderea cetatenilor, eforturile liderilor Uniunii de a gestiona multiplele probleme generate de situatia actuala risca sa diminueze drastic sansele de succes ale procesului de reformare a Uniunii.
Mai direct sau mai evaziv, liderii europeni recunosc deschis faptul ca sunt impinsi mai mult de "piete", decat apetenta reala pentru un europenism cu adevarat democratic.
Desi se recunoaste faptul ca singurul fundament al dezvoltarii, reformarii si perfectionarii institutionale a Uniunii Europene il constituie intelegerea, sustinerea si vointa pe care trebuie sa o exprime cetatenii europeni, in realitate Uniunea Europeana tinde tot mai mult catre o alcatuire de putere institutional-birocratica si care se indeparteaza din ce in ce mai mult de principiile democratice care constituiau fundamentul existentei sale.
Euroscepticismul este in vizibila crestere, inclusiv in Romania, dupa cum indica cele mai recente Eurobarometre si ne obliga sa ne punem intrebarea daca aceasta situatie nu pericliteaza chiar constructia europeana in ansamblul ei.
Desi ramanem profund europeni in aspiratiile noastre si credem in continuare in viitorul Uniunii Europene, trebuie sa subliniem ca perioada actuala, complicata si complexa, trebuie sa ocazioneze o analiza profunda si sa genereze masuri echilibrate, drepte, dedicate atat restabilirii intregului cadru democratic european, cat si evaluarii si propunerii de masuri inteligente, drepte si eficiente, pentru relansarea constructiei europene.

Doamnelor si domnilor,
Dorim cu ardoare "mai multa Europa", dar dorim sa fie o Europa care sa isi asculte cetatenii si care sa actioneze in mod continuu, pragmatic si coerent in slujba tuturor cetatenilor europeni, din toate Statele Membre, fara discriminare daca sunt mari, mijlocii si mici, daca sunt din Nord si din Sud.
Imi exprim deplina convingere ca aceasta reuniune va reprezenta un moment important in cadrul efortului de relansare a increderii celor aproape o jumatate de miliard de cetateni ai Uniunii Europene in institutiile europene, in viitorul Uniunii.
Sunt de asemenea convins ca lectiile trecutului apropiat vor constitui un bun motiv de reflectie pentru toti factorii politici responsabili, atat din cadrul organismelor Uniunii Europene, cat si din fiecare Stat Membru, iar solutiile gasite vor aduce mai multa incredere in capacitatile Uniunii si mai multa prosperitate cetatenilor europeni.