Consiliul National Secuiesc (CNS) nu renunta la obtinerea autonomiei pentru ¥inutul Secuiesc si nici la organizarea referendumului cu privire la aceasta chestiune. Pentru indeplinirea obiectivelor, Consiliul are de gand sa ajunga pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Presedintele CNS, Jozsef Csapo, a declarat sambata, la Targu Mures, ca nu va renunta la demersurile pentru obtinerea autonomiei ¥inutului Secuiesc si ca proiectul de lege, privind aceasta problema va fi depus la Parlament si de o suta de ori, daca va fi nevoie. „Daca o comunitate isi exprima o data hotarat doleanta pentru autonomie, nu se poate sa uite de ea, sa se opreasca, ci trebuie sa mearga mai departe“, a precizat Jozsef Csapo. Proiectul de autonomie a ¥inutului Secuiesc a fost depus recent pentru a doua oara la Parlament, dupa alegerile generale de anul trecut, de catre senatorul UDMR Sogor Csaba si deputatul Garda Dezso. CNS doreste ca actualul Parlament sa legifereze reconstituirea ¥inutului Secuiesc. Liderul CNS a afirmat ca autonomia ¥inutului Secuiesc creeaza cadrul institutional pentru a forma, spre exemplu, forte de ordine publica care sa cunoasca atat limba maghiara, cat si limba romana. „O comunitate autonoma poate sa solicite ca sistemul de ordine publica sa fie in subordinea autoritatilor locale“, a explicat Jozsef Csapo. El a mai spus ca se doreste „ca limba maghiara sa fie de rang egal cu cea a statului, iar cei angajati in aceste structuri sa cunoasca obligatoriu si limba maghiara“.

Ideile UDMR nu sunt acceptate

Consiliul Secuiesc nu este de acord cu ideile avansate de UDMR, potrivit carora, inainte de a se obtine autonomia teritoriala, trebuie create bazele economice. „Teoria liderilor UDMR este gresita, pentru ca nu se poate vorbi de a capata forta economica pana cand nu exista ¥inutul Secuiesc acceptat prin lege“, a explicat Csapo. El a adaugat ca CNS cere, prin lege, „acceptarea ¥inutului Secuiesc, nu povesti cu Regiunea VII Centru si asa mai departe“. CNS nu doreste reorganizarea regiunilor de dezvoltare, ci sustine necesitatea infiintarii ¥inutului Secuiesc, care sa fie incadrat ulterior intr-o categorie a regiunilor din cadrul UE. Csapo a precizat ca Regiunea VII Centru nu este convenabila pentru ¥inutul Secuiesc, deoarece judetele din secuime au obtinut prin aceasta regiune fonduri minime in comparatie cu cerintele si posibilitatile judetelor Harghita, Covasna si Mures. El a explicat ca „¥inutul Secuiesc, unde populatia maghiara reprezinta 76%, a fost inclus intr-o regiune de dezvoltare economica cu alte trei judete majoritar romanesti, iar in urma acestei masuri procentul maghiarilor a scazut la 29%, ceea ce este inacceptabil“.

Secuii vor apela la CEDO

Consiliul National Secuiesc nu renunta nici la hotararea de a organiza un referendum pentru autonomia ¥inutului Secuiesc. Jozsef Csapo a declarat ca „CNS va sugera consiliilor locale carora le-au fost respinse de instanta hotararile de organizare a referendumului pentru autonomie sa apeleze la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)“, de la Strasbourg. Csapo a spus ca, dintre toate hotararile consiliilor locale atacate in contencios administrativ de prefectii din judetele Mures, Harghita si Covasna, doar cea a Consiliului Local Ditrau, judetul Harghita, a epuizat toate caile dreptului intern. „Nu putem merge in fata CEDO decat daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila“, a subliniat liderul CNS, precizand ca a sugerat Consiliului Local Ditrau sa pregateasca materialul pentru instanta de la Strasbourg. La randul sau, primarul comunei Balauseri, Mathe Janos, a declarat ca in cazul localitatii sale nu s-au epuizat toate caile de atac in instanta, procesul avand termen in septembrie la Curtea de Apel Targu Mures. „Tribunalul Mures a spus ca organizarea unui astfel de referendum ar fi neconstitutionala si hotararea nu corespunde legii de organizare a referendumului“, a explicat Janos. El a adaugat ca atacarea hotararii la CEDO nu depinde de el si ca o sa consulte consiliul local“.