Guvernul sustine ca va implementa Legea salarizarii unice dupa modelul european. Statele membre UE folosesc insa sistemele de salarizare bazate pe performanta. In Romania, salariile depind de post, si nu de realizari.Guvernul s-a angajat la negocierile cu FMI sa finalizeze pana la 1 octombrie Legea salarizarii unice si pana la sfarsitul anului, Legea privind sistemul public de pensii. Astfel, Legea salarizarii unice va fi implementata pe o perioada de trei ani, incepand cu 2010, iar raportul dintre salariul minim pe economie si salariul de baza maxim va fi de cel mult 1 la 15, prin cresterea salariilor mici si medii, concomitent cu inghetarea sau majorarea cu sume mici a salariilor mari. Cele noua criterii de definitivare a functiilor in sistemul bugetar sunt: nivelul studiilor si competentelor; importanta sociala a muncii; complexitatea si diversitatea activitatilor; responsabilitatea si impactul deciziilor; expunerea la factori de risc. Vicepremierul Dan Nica a afirmat ca setul de principii convenit va fi in functie de sistemul european de salarizare, precum si de cel de echivalare a functiilor in grilele de salarizare, ca in statele Uniunii Europene. "Principiul fundamental este cel european. Cum este si in state ca Germania, Franta, Marea Britanie, Spania sau Italia, asa va fi si in Romania", a declarat Nica. Astfel, guvernantii vor lua modelul european, unde grila de salarizare este in functie de performante.In plus, un lucru important care "i-a scapat" guvernului il reprezinta sporurile, care in Romania nu se acorda in functie de performanta sau de nivelul de risc expus la locul de munca, ci in functie de gradul pe care il ocupi in companie. De fapt, premierul Emil Boc a declarat miercuri ca ei doresc sa includa cat mai multe sporuri in salariul de baza, dar, in acelasi timp, vor sa dea posibilitatea, acolo unde este nevoie in sistem, ca alte sporuri decat cele cuprinse in salariul de baza sa existe, dar ponderea acestora in castigul salarial sa fie de maximum 30%. Cu alte cuvinte, guvernul vrea sa acorde sporuri acolo unde poate chiar nu exista. Dar ce se va intampla cu acele bonusuri ale unor angajati de la diferite agentii guvernamentale, unde valoarea acestora depaseste chiar si de doua-trei ori salariul? Astfel, guvernantii nu au spus nimic de reducerea acestor bonusuri sau de eliminarea lor, lasandu-le astfel la indemana bani pentru achizitionarea bunurilor de lux folosite, bineinteles, in scop personal.Dar cum arata sistemul de salarizare din UE? Potrivit unui studiu al Institutului European de Administratie Publica, realizat de Sean Fitzpatrick, despre salarizarea functionarilor publici din UE, se pare ca in acest sector apare notiunea de legare a sistemului de salarizare cu performanta sau performanta legata de salariu, intrucat nota de plata a sectorului public este cel mai mare aspect bugetar in aproape toate organizatiile din sectorul public. Astfel, majoritatea statelor membre UE au implementat sisteme de salarizare bazate pe performanta in ultimii ani, unele intr-o mai mare masura decat altele. "Danemarca, Suedia si Marea Britanie sunt cele mai avansate in acest proces, in timp ce Luxemburgul este singurul stat membru UE care nu a experimentat inca unul din sistemele de salarizare bazat pe performanta. Principalul motiv invocat in cele mai multe dintre cazuri este motivarea personalului si, astfel, imbunatatirea performantei, eficientei si eficacitatii. Cu toate astea, sunt si alte motive, nu toate legate de motivarea si rasplatirea echipei", se arata in studiul Institutului European.In Europa, angajatii-model sunt rasplatitiIn principalele tari europene, mai exact cele pe care vicepremierul Dan Nica le-a luat ca model pentru Romania, sistemul de salarizare bazat pe performantele angajatilor a fost introdus inca din anul 2002 si este folosit cu succes si in prezent. Potrivit studiului, in Franta, dezvoltarea carierei este strans legata de merit, iar vechimea este luata in calcul in masura in care exprima experienta profesionala si se materializeaza prin avansarea in grad superior. Criteriul principal pentru avansarea rapida in treptele superioare ale unui grad sau de la un grad la altul, in cadrul aceluiasi corp, sau de la un corp la altul il constituie insa meritul. In Germania, Actul de Reforma al salarizarii conferentiarilor a pus bazele modernizarii unei legi a functionarilor publici, ca si pentru optimizarea recrutarii si a conditiilor de remunerare in sfera academica si de cercetare. In unitatile de invatamant superior si in cele de cercetare s-au introdus conditii de baza flexibile, pentru ca acestea sa-si imbunatateasca performantele la nivel international. Angajatii pot primi un bonus pentru performantele individuale sau de grup.Italia fixeaza salariul in functie de gradul din firmaPe de alta parte, in Italia, prima reglementare dadea mai multa importanta autonomiei administrative, prevazand influxul resurselor economice care pot fi folosite la nivel descentralizat, acum sistemul legat de performanta extinde prevederile legale, care se aplica domeniului privat. Astfel, privatizarea relatiilor contractuale ale angajatilor statului a fost terminata, in afara de cateva sectoare (magistrati, procurori, profesori universitari - care se supun reglementarilor guvernamentale; personalul diplomatic, militarii si politia civila si militarizata - care se supun legilor ce au in vedere acorduri intre sindicate si administratia publica). Aceasta inovatie arata ca plata salariilor se face pe baza acordurilor colective si orice crestere salariala, care se face altfel decat prin acord colectiv, nu are efecte decat in momentul in care noul contract intra in vigoare. Cert este ca in tarile europene, care au implementat deja acest model de salarizare, angajatii au fost motivati sa atinga performante, creandu-se astfel un cadru de competitivitate intre ei. Ramane de vazut daca si in Romania angajatii vor fi stimulati sa faca acelasi lucru.