Dan Constantin (foto)publica in Jurnalul National articolul "Diversiunea Schengen - izolarea si coruptia regimului Basescu", pe care il puteti citi in continuare.
'Pana acum cateva luni, aderarea Romaniei la spatiul Schengen nu era un subiect de dezbatere. El a aparut ca demn de interes la debarcarea lui Vasile Blaga de la Interne, fiind atunci tras un semnal de alarma: daca pleaca Buldogul, pa Schengen! Pentru cei avizati, esecul acestui test pentru capacitatea politica si administrativa a Romaniei se contureaza de prin 2009, cand vanzoleala politica din Palatul Victoria a lasat sa scape informatii despre starea jalnica a proiectului. Cel mai bine informat este presedintele Basescu; in calitate de sef al CSAT are in mana toate parghiile si cheile de control ale "operatiunii Schengen". Atat timp cat au curs sute de milioane de euro - peste 800 - pentru securizarea frontierelor, toata clientela politica si beneficiarii contractelor isi frecau mainile de bucurie. De Schengen s-au agatat multi, simtind gramada de bani. Cu treaba mai putina, vraiste pe unele segmente pe care se propuneau plati duble, sa fie multumiti fratii de cruce! Pentru ca toata aceasta mare afacere sa fie cat mai ascunsa de ochii iscoditori ai lumii, informatiile privind cheltuirea banului public - si european pe deasupra - au fost secretizate. Mirosul urat iese insa pe sub usa bine incuiata, astfel ca toata smecheria care pute are si o scadenta. Toti cei implicati vor sa-si arate mainile curate, dar nu si buzunarele.
Admiterea in spatiul Schengen este in primul rand un summum de conditii tehnice. Supravegherea frontierei, vize, fluxuri de admitere inseamna investitii, scolarizari de personal, comunicatii. Toate acestea fiind coordonate la nivel national de Departamentul Schengen din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Pentru asigurarea conditiilor de admitere a fost inclus si STS - serviciul de informatii devenit societate comerciala -, sarcini mai putin banoase avand Ministerul de Externe, Ministerul Justitiei, Vama. Un punct esential al proiectului este Sistemul Informatic Schengen (SIS), la care Centrul National a fost cuplat la 5 noiembrie. Prin operationalizarea acestuia - realizata la 15 noiembrie, orice patrula de la frontiera, orice post de politie pot accesa un fond urias de date despre suspecti, urmariti, masini furate, traseele traficului de persoane, indicii despre bancnotele false si alte asemenea informatii.
Practic, aceasta biblioteca uriasa de fise ale infractorilor care misuna prin spatiul Schengen sau vor sa-l penetreze este pusa pe masa Politiei Romane, a autoritatilor vamale si a institutiilor de evidenta a populatiei. Aceeasi Politie pe care presedintele Basescu o dezavueaza, aceeasi Politie supusa unui program draconic de austeritate si de disponibilizare. In timp ce acuzatiile de coruptie si dovezile de asociere cu lumea interlopa ale politistilor curg valuri, iar actiunea de decredibilizare a institutiei este desavarsita de la cel mai inalt nivel, sa nu ne mai miram de retinerea tarilor din interiorul Schengen de a lasa liber accesul la informatiile sensibile. Ar fi circa 60.000 de ofiteri si agenti de Politie care pot utiliza sistemul. Angela Merkel a fost prima care i-a dat un raspuns rece lui Traian Basescu; Sarkozy a fost si mai transant. A pus refuzul nu pe coruptia din structurile administratiei, care ar insemna ca dezavueaza chiar admiterea Romaniei in UE, ci pe politica externa a regimului Basescu, confuza in relatia cu Basarabia.
Simtind pulsul Europei, presedintele face eforturi disperate sa scape de raspunderea esecului previzibil. Nu CSAT trebuia sa coordoneze si sa controleze programul? Acum aflam ca daca nu primim verde pentru intrarea in spatiul Schengen, vinovat ar fi Ponta (!?). Basescu arata cu degetul acuzator spre CSM, spre justitia care a facut raul cel mare poporului si, vezi Doamne, Batrana Europa ne lasa pe dinafara spatiului Schengen. O diversiune de mari proportii, pe cat de mare se anunta dezastrul politic pentru regimul Basescu! Amanarea admiterii in Schengen pune stampila coruptiei si a izolarii pe o administratie care nu poate trece primul test de incredere in fata partenerilor din Uniunea Europeana.'