Cotidianul.ro informeaza : Presedintele Romaniei, pus la punct de magistrati
AMR si CSM critica dur Constitutia "Basescu"
Presedintele Traian Basescu a semanat vant si acum culege furtuna. Asociatia Magistratilor din Romania si Consiliul Superior al Magistraturii nu accepta jocul electoral si de imagine al lui Traian Basescu concretizat prin asa-zisul proiect de revizuire a Constitutiei. Puteti citi in continuare a doua parte a analizei magistratilor.
Practic, in viziunea proiectului de revizuire a Constitutiei, conditia juridica a judecatorului este scoasa in afara regulilor elementare de raspundere juridica care presupun imputarea unui fapt, act sau conduite, de natura a fi produs eroarea judiciara, elemente a caror absenta constituie de fapt inlaturarea uneia dintre garantiile cele mai importante a independentei judecatorului, in conditiile in care raspunderea judecatorului este nelimitata si necircumscrisa propriei sale conduite.
Astfel, incomplet structurala in continutul ei, raspunderea materiala exclusivata doar la eroarea judiciara, duce la statuarea arbitrariului in materie, la o raspundere fara limite si determinare si, mai ales, fara a se tine cont de conduita judecatorului prezumat absolut a fi vinovat de producerea erorii judiciare, desi vinovatia nu se prezuma, iar angajarea raspunderii implica structural acest element al raspunderii.
Pe de alta parte, conform Recomandarii Comitetului Ministrilor nr.12/2010 data in baza art. 15 din Statutul Consiliului Europei, judecatorii nu raspund personal in cazul in care decizia lor este infirmata sau modificata intr-o cale de atac, ori pentru modul de interpretare a legii, de apreciere a faptelor sau de evaluare a pedepselor, cu exceptia cazurilor de rea credinta si grava neglijenta.
S-ar mai putea adauga existenta unui alea judiciar obiectivat in toate sistemele de drept ori a unei erori judiciare datorate chiar partilor din proces, care, potrivit proiectului de revizuire a Constitutiei, ar fi imputabile tot judecatorului.
Prin urmare, simpla sintagma "eroare judiciara", folosita in proiectul in discutie, constituie o incalcare a independentei puterii judecatoresti, din moment ce nu este independent judecatorul care judeca sub spectrul amenintarii raspunderii materiale in afara propriei conduite culpabile si nu exista nicio alta categorie de persoane din tara sau de oriunde care sa raspunda pentru simplul fapt al exercitarii unei profesii.
Daca proiectul de revizuire a Constitutiei nu se doreste a fi o modalitate de exprimare a dizgratiei fata de judecatori, ci o responsabilizare a puterii judecatoresti, aceasta determinare nu se poate singulariza doar in privinta judecatorului.
Pe de alta parte, filozofia textului este obscura, din moment ce din puterea judecatoreasca numai judecatorul este tinut a raspunde cu toate ca procurorul are un statut identic, apartinand corpului de magistrati, activitatea judiciara incluzand si activitatea procurorului, ramasa in afara reglementarii privind raspunderea.
Normal ar fi fost ca proiectul in discutie sa fi statuat asupra raspunderii materiale si a celorlalte puteri in stat ori a altor institutii ale statului care in orice modalitate obliga, determina ori statueaza asupra unui drept ori situatii care produce prejudicii, putand la fel de bine aduse sub auspiciile erorii sau, in limbajul Curtii Europene a Drepturilor Omului, in expresii similare cum ar fi neexecutarea masurilor generale de catre statul roman de a modifica o lege (jurisprudenta abundenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului), neexecutarea hotararilor judecatoresti de catre autoritatile statului ori de incalcari ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului prin aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale, sau alte incalcari, ale puterilor statului, soldate cu prejudicierea partilor. De aceea, nu se poate pune semnul egalitatii, ca modalitate de raspundere, intre alte forme de raspundere nespecifice unei cariere, ci unui mandat determinat in timp, dar care pe parcursul lui a cauzat prejudicii de care titularul ei nu este tinut sa raspunda, paguba ramanand in seama statului, si cariera de judecator care este tinut sa raspunda pentru orice fel de eroare judiciara, chiar daca nu-i este imputabila.
II. Modificarea art. 124 alin. 3 din Constitutie - Judecatorii sunt independenti si se supun numai Constitutiei, legii si deciziilor Curtii Constitutionale
Este evident ca autorii propunerii de modificare ignora caracterul autonom al notiunii de lege configurat de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care, daca in mod firesc include Constitutia, nu poate include deciziile Curtii Constitutionale ca avand calitatea de lege, fara a se expune unei confuzii intre obligativitatea deciziei Curtii Constitutionale si obligativitatea legii. Privita astfel problema, viziunea reglementatorie este incompleta din moment ce intr-o situatie similara se afla si deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recursul in interesul legii.
Or, judecatorul nu este supus nici deciziilor Curtii Constitutionale, nici deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci este supus legii, care dispune si stabileste printr-o norma imperativa obligativitatea acestor decizii.
Pe aceeasi linie de gandire, pare greu de stabilit, abstractie facand de tratatele internationale la care Romania este parte, care statueaza primatul aplicarii dreptului Conventiei Europene a Drepturilor Omului adoptata de Consiliul Europei in raport cu dreptul intern (care include structural si deciziile Curtii Constitutionale adoptate in materie de drepturi si libertati fundamentale), precum si a dreptului comunitar, in care dintre cele trei categorii enumerate, se include Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta sa ori cum se interpreteaza art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie, chiar si dupa modificarea propusa, atata vreme cat si dupa modificare alin. 2 este identic in substanta lui, iar alin- 4 se mentine.
Modificarile art. 124 alin. 3 sunt, in opinia noastra, in contradictie cu alte texte modificatoare: ex. art. 148 alin. 2 sau cu texte ramase neschimbate, deci in vigoare, inclusiv dupa eventuala revizuire a Constitutiei:
1. In reglementarea actuala, art. 73 alin. 1 se refera la actele normative - legi, intre care distinge cele constitutionale (inclusiv de revizuire), cele organice si cele ordinare;
2. Art. 124 alin.1 in vigoare prevede ca justitia se infaptuieste in numele legii (alin.2), ca este unica, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii (alin.3).
3. Art. 20 alin. 1 reglementeaza aplicarea dispozitiilor constitutionale in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pactele si tratatele ratificate de Romania, iar alin.2 al aceluiasi articol statueaza ca se aplica pactele si tratatele in detrimentul legislatiei interne, atunci cand exista neconcordante cu legislatia internationala, careia ii primeaza cea interna doar daca contine dispozitii mai favorabile.
4. Art. 148 alin. 2 consacra caracterul obligatoriu al tratatelor, reglementarilor comunitare, cu prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne
Potrivit modificarilor art. 124 alin. 3, se extinde aria actelor juridice carora judecatorul independent trebuie sa i se supuna, si aceasta in conditiile in care art. 73 al. 1 nu se revizuieste.
Legea, indiferent de felul ei (constitutionala, organica, ordinara), este o emanatie colectiva prin votul parlamentarilor care constituie organul reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legiuitore a tarii (art. 61).
Aceasta justifica supunerea judecatorului numai legii, pentru ca numai aceasta este expresia vointei cetatenilor care prin votul lor au mandatat autoritatea parlamentara sa legifereze in numele lor. Pe de alta parte, Constitutia si proiectele revizuente sunt, la randul lor, legi care trec prin procedura parlamentara (art. 151 nemodificat).
Prin art. 142 alin. 1 (nemodificat), Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei si intinderea puterii deciziilor pronuntate (art. 147 nemodificat) este in directa corelatie doar cu legea fundamentala.
Prin art. 124 alin. 3 modificat se urmareste alinierea la nivelul legii a deciziilor Curtii Constitutionale, act juridic care, desi produce efecte obligatorii, nu-si poate depasi insa conditia de a produce alte efecte juridice decat de a stabili doar necorelarea constitutionala, urmata ulterior de o procedura parlamentara, neputand fi asimilata unei legi.
Art. 1 alin. 5 nu se modifica, de unde rezulta ca doar "...respectarea Constitutiei si a legilor este obligatorie".
Nici art. 16 alin. 1 si 2 care consacra egalitatea cetatenilor doar in fata legii si faptul ca nimeni nu este mai presus de lege nu a fost modificat, astfel incat nu intervine egalitatea cetatenilor in fata deciziilor Curtii Constitutionale si nici reglementarea potrivit careia nimeni nu poate fi mai presus de deciziile Curtii Constitutionale.
Nemodificate raman si art. 20, art. 148 alin.2 din Constitutie, care vizeaza obligativitatea aplicarii normelor internationale cu prioritate fata de legislatia interna, fara sa se adauge vreo precizare privind deciziile constitutionale.
S-ar mai putea interpreta textele modificatoare de la art. 148 alin. 2 din Constitutie in sensul ca atata vreme cat actele juridice internationale primeaza in fata legislatiei interne, ele sunt subsecvente deciziilor constitutionale, ceea ce ar reprezenta un regres sanctionabil la nivelul tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si al Conventiei Europene a Drepturilor Omului adoptate de Consiliul Europei, la care Romania este parte, ale caror norme primeaza in raport cu dreptul intern conform art. 20 din Constitutie.