Calin Popescu Tariceanu: E greu de facut o ierarhizare din punct de vedere al masurilor, pentru ca ele sint destinate unor sectoare diferite. Dar, in orice caz, printre masurile importante care au fost luate nu pot sa nu enumar cota unica de impozitare, o masura care deja a inceput sa-si faca efectele. Am facut deja o analiza si pot sa va spun ca estimarile noastre initiale au fost contrazise. Ne asteptam sa avem o descrestere a veniturilor la buget si iata ca dupa primele cinci luni ale exercitiului bugetar constatam o crestere impresionanta de peste 19%, mai exact 19,2% a veniturilor bugetare. Si asta desi cota unica a introdus o diminuare a nivelului de impozitare in ceea ce priveste impozitul pe profit si impozitul pe venit, la nivelul angajat. Sigur, luam in calcul celelalte efecte benefice pe care le-am mentionat nu o data si vreau sa le subliniez. Si anume, in primul rind sint 148.000 de locuri de munca, acestea fiind inregistrate pe primele trei luni ale anului, ca efect al cotei unice. Pentru ca exista in momentul de fata o impozitare mai usoara, lucru care ii face pe intreprinzatori si pe angajati sa prefere sa lucreze legal. Deci, munca la gri iese la suprafata. Este vorba de stimularea celor care doresc sa munceasca si sa cistige mai bine. Sistemul anterior era un sistem de descurajare, pe masura ce cistigai mai mult, statul iti lua din ce in ce mai mult. Acest sistem de descurajare nu era folositor pentru economie si nici pentru cei care vor sa cistige mai mult. Eu cred ca este normal pentru cei care au ambitia si vor sa cistige mai mult, sa traiasca mai bine, sa le dam posibilitatea sa o faca. Nu trebuie sa ne gindim cum sa le luam din ce in ce mai mult. Dimpotriva. Sigur ca sint si alte efecte colaterale, cum ar fi, de exemplu, capitalizarea, stimularea capitalizarii intreprinderilor pentru a deveni mai competitive, pentru a putea face fata investitiilor necesare integrarii. Desigur, cota unica a fost poate masura cu cel mai mult rasunet, dar vreau sa mentionez aici un alt lucru la care ne-am angajat in campania electorala. Si de ce spun acest lucru? Pentru ca sa se vada ca facem lucrurile la care ne-am angajat, le respectam. Este vorba de recalcularea pensiilor. Sistemul de pensii recalculate a intrat in functiune de pe 14 martie, este in plina desfasurare, iar de aceasta masura vor beneficia un numar impresionant de pensionari. Cred ca este o masura minima de reparatie morala pe care eram obligati sa o facem. Este o masura care a fost aminata foarte multi ani de PSD si care acum le va permite mai multor categorii de pensionari sa aiba venituri mai consistente. Consider ca astfel se recupereaza o mare parte din decalajele care se creasera intre persoane care aveau aceeasi pregatire, aceeasi vechime in munca, acelasi nivel de salarizare in timpul vietii active. As vrea sa fac referire si la alte masuri care tin de domenii care vor afecta in bine viata cetateanului. Este vorba despre reformele justitiei si proprietatii, promovate recent prin asumarea raspunderii in parlament. Aceste masuri reprezinta, as spune, restante care n-au fost rezolvate in Romania de 15 ani. Reforma justitiei este o masura necesara pentru a crea credibilitate in actul de justitie, pentru a ne indeplini, de asemenea si angajamentele pe care ni le-am luat fata de UE. Dar reforma a fost facuta, in principal, pentru a reda justitiei capacitatea de a functiona ca o institutie independenta in stat, ca o institutie fundamentala in triunghiul celor trei puteri: parlament, guvern si justitie.

R: Exista o masura pe care o regretati si pe care ati luat-o in aceste sase luni?

CPT: Vreau sa va spun ca in sase luni nu poti sa faci cit nu s-a facut in anii dinainte. Fata de ceea ce ne-am asumat in programul guvernamental, sintem in grafic. Sigur ca as dori, poate, sa se faca mai mult. Nu vreau sa spun ca sint multumit cu ceea ce s-a facut, dar avem posibilitatea sa realizam ceea ce ne-am propus. Si pot sa va spun ca in perioada urmatoare va trebui sa iesim cu o prezentare in fata opiniei publice pe cele patru directii strategice pe care le-am stabilit legate de actiunea guvernamentala. Aceste actiuni strategice se refera, in primul rind, la reforma si modernizarea infrastructurii. Al doilea element este legat de sistemul de sanatate, aflat intr-o situatie dezastroasa. A treia directie strategica vizeaza educatia si cercetarea. Caci orice tara care doreste sa aiba o perspectiva europeana trebuie sa se racordeze la necesitatea unei reforme profunde a sistemului de invatamint si la sustinerea sectorului de cercetare, ca factori de dezvoltare moderna. Al patrulea element de strategie se va referi la agricultura, pentru ca in agricultura este angrenata o parte importanta a populatiei. De fapt, intre 35 si 40% din romani traiesc de pe urma agriculturii, iar acest domeniu are o pondere importanta in realizarea PIB-ului, aproximativ 12% din PIB este dat de agricultura. Prin strategia agricultura vrem sa dezvoltam un potential imens, dar care a fost prea putin fructificat.

R: Ce va reprosati in aceste sase luni? Ce ati fi vrut sa faceti si nu ati apucat sa faceti?

CPT: Personal, cred ca as fi putut si as fi vrut sa ies cu descrierea completa si cu prezentarea completa a acestor patru directii strategice. Sigur ca realizarea unor astfel de proiecte nu este simpla. Primul pas pe care il vom face va fi legat de infrastructura, prezentarea strategiei de infrastructura pe urmatorii ani. Dar pina atunci va trebui sa ne schimbam planurile din mers. Ne-a obligat greva CFR-ului. Din primele analize a reiesit ca aceasta greva a afectat destul de putin economia, iar de aici a plecat necesitatea reevaluarii impactului retelei de cale ferata asupra functionarii economiei. De aceea, consideram ca reteaua de cale ferata trebuie redimensionata, si trebuie repozitionate investitiile in acest domeniu. In ceea ce priveste reteaua rutiera, lucrurile sint clare, iar strategia raminea cea fixata. Toate aceste lucruri le voi prezenta in perioada imediat urmatoare.

R: Exista fel de fel de speculatii si de voci care spun ca, in realitate, guvernul nu este condus de la Palatul Victoria, ci de la Palatul Cotroceni. Ati simtit o astfel de presiune in aceste sase luni?

CPT: Cind ne referim la astfel de lucruri, este bine sa spunem lucrurilor pe nume si sa definim exact termenii. Eu cred ca, in aceasta perioada, fiecare din institutiile executivului trebuie sa se concentreze pe problemele specifice, atit executivul reprezentat de guvern, cit si executivul reprezentat de presedintie. In ceea ce priveste guvernul, eu cred ca actiunea s-a axat pe obiectivul major - integrarea europeana. Si vreau sa va spun ca toate aceste comentarii din presa nu impresioneaza si nu ma vor pune in situatia sa imi schimb strategia majora, in ceea ce inseamna obiectivul si interesul Romaniei. Interesul Romaniei este sa ne integram cu fruntea sus de la 1 ianuarie 2007 in UE si de aceea energia principala este indreptata in acest sens. As spune ca avem, poate, si alte lucruri de facut, dar, sigur, trebuie sa ne stabilim, sa ne ierarhizam prioritatile. Sigur ca in aceste sase luni ne-am confruntat si cu probleme neasteptate, as spune, fie ca a fost vorba de inundatii, greva CFR sau de medicamente compensate. Sint lucruri care vin din urma, cum este problema medicamentelor compensate, carora trebuie sa le gasim o solutie. Iar solutia nu este deloc simpla, avind in vedere ca a trebuit sa alocam 10.000 de miliarde, suplimentar, pentru cheltuielile de medicamente compensate. Dar, ceea ce este mai important, nu este alocarea acestei sume suplimentare, ci faptul ca am gasit o solutie la problema fundamentala, legata de sistemul de medicamente compensate. Si asta fara ca sa reducem accesul bolnavului la medicamentele compensate. Am gasit o formula prin care, in acord cu partenerii nostri - furnizori de medicamente, importatori -, am pus o anumita frina la explozia consumului de medicamente. In ceea ce priveste greva CFR, sigur ca multi se asteptau ca noi sa cedam. Nu am cedat dintr-un motiv foarte simplu, pentru ca exista constringeri macroeconomice si pentru ca nu este normal ca, la o intreprindere cu mari pierderi si subventionata de stat, sa se mareasca salariile. Exista o ecuatie foarte simpla. In cazul in care contribuabilul este dispus sa plateasca din buzunar aceste majorari salariale, atunci sigur ca am putea sa o facem. Eu ma indoiesc ca cetateanul este de acord sa mai scoata bani din buzunar ca sa finantam intreprinderi cu pierderi. In masura in care aceste intreprinderi isi diminueaza pierderile si scad subventiile, se vor putea mari salariile. Eu cred ca acesta este modul corect de a trata lucrurile intr-o economie de piata. Sa nu credeti ca voi evita subiectul inundatiilor pentru care au fost unele critici. Si poate ca acum este momentul sa privim retrospectiv si sa ne punem intrebarea: ce ar fi trebuit facut in plus la momentul respectiv si nu s-a facut? Pentru ca, sigur, au existat speculatii ca guvernul nu a actionat cum trebuie. Eu sint dispus sa iau lectii de la oricine. Nu sint un om care considera ca stie intotdeauna ce trebuie sa faca si tot ceea ce face este absolut bine si nu trebuie sa fie supus criticii. Dar cind sint criticat vreau sa stiu si ceea ce se crede ca ar fi trebuit facut si nu s-a facut. Vreau sa va spun ca guvernul va face la toamna decontul pentru ceea ce s-a intimplat la inundatii. Atunci trebuie sa se indeplineasca angajamentele pe care ni le-am luat fata de cei loviti de urgia apelor. Urmaresc foarte atent acest subiect, caci am decis sa reconstruim locuintele oamenilor afectati din zona Timisului, cu toate ca nu era o obligatie legala. Este, daca vreti, un gest de solidaritate pe care am inteles sa-l facem, impreuna cu toti romanii. In acelasi timp, vreau sa spun ca, in viitor, este obligatia fiecarui cetatean de a-si asigura bunurile. Este un lucru elementar pentru ca statul nu va avea tot timpul bani sa acopere efectele calamitatilor. Daca infrastructura s-a stricat, este obligatia guvernului si a statului, dar daca locuinta lui putea fi asigurata si nu si-a facut-o, trebuie sa fie clar ca nu mai este obligatia guvernului. Acum ne-am angajat la reconstructia zonei, pentru ca este foarte saraca si tinind cont de faptul ca efectele au fost dezastruoase, iar aproape o mie de au fost distruse.

R: De fapt, vi s-a reprosat foarte mult reactia nervoasa cind ati fost acolo...

CPT: N-am avut o reactie nervoasa. Mi se pare si acum la fel de anormal ca, in situatii atit de dramatice, un cetatean sa ceara guvernului sa-i ofere conditii mai bune decit a avut acasa, probabil. Eu inteleg situatia in care se gasesc, situatie care-i marcheaza pe foarte multi dupa ce survine o nenorocire. Dar, noi acolo am reusit sa asiguram locuri de cazare, am reusit sa asiguram alimentarea zonei cu hrana si nu a existat nici cea mai mica plingere ca nu a fost de mincare, ca nu a fost apa potabila sau ca nu s-au asigurat conditii de viata. Tinind cont de aceasta stare de fapt, sigur ca mi s-a parut exagerata pretentia unora ca, la citeva zile de la inundatii, sa li se ofere probabil conditii, asa cum spuneam, cum n-au avut nici acasa. Sigur, nu ma astept intotdeauna ca oamenii sa fie intelegatori fata de posibilitatile pe care le are Romania. Trebuie sa recunoastem ca, in privinta capacitatii de a infrunta astfel de situatii, posibilitatile sint limitate. Romania nu e singura tara in care au fost inundatii. Uitati-va la Germania, unde acum trei ani au avut loc inundatii catastrofale. Importanta este capacitatea de a interveni ulterior si de a remedia efectele si cred ca Romania va trebui sa se doteze cu echipamente, cu utilaje care sa poata sa-i asigure posibilitatea unei interventii. Si nu in ultimul rind, trebuie realizate structuri specializate pentru astfel de interventii, structuri care nu exista in Romania. De aceea, poate, interventia autoritatilor n-a fost cea mai eficienta.

R: V-as intreba acum care sint ministrii de care sinteti multumit, precum si care sint ministrii de care sinteti mai putin multumit dupa aceste sase luni.

CPT: Am promis ca voi face o evaluare a activitatii guvernului la sase luni si sigur ca acesta va fi momentul in care va veti da seama de modul in care apreciez activitatea ministrilor si a ministerelor. Mai asteptati citeva zile...

R: Si atunci, din punct de vedere organizatoric si al structurilor guvernamentale, ce credeti ca ar trebui schimbat? Ar trebui sa dispara unele ministere?

CPT: Cred ca un lucru devine din ce in ce mai necesar din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Este un lucru despre care am mai vorbit - actualul Minister al Integrarii Europene isi va schimba nu numai denumirea, dar si activitatea si se va transforma intr-un minister al afacerilor europene. Noua structura va gestiona relatia Romaniei cu Uniunea si va avea citeva functiuni noi, care sint legate de coordonarea pozitiilor Romaniei in raport cu Comisia Uniunii Europene. De asemenea, va fi nevoie de cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare si toate aceste lucruri se fac la nivelul Ministerului Afacerilor Europene.

R: In momentul in care veti face acest bilant vom avea parte si de schimbari la nivel guvernamental? Va urma apoi o remaniere guvernamentala?

CPT: Nu stiu daca voi face acest lucru simultan, nu vreau sa creez asteptari la nivelul presei. Remanierea guvernamentala, va spun... nu ma deranjeaza ca sint intrebat mereu se anunta dupa ce se face. Nu se anunta intii si se face dupa.

R: Nu pot sa nu va intreb si de alegerile anticipate. Se mai pune problema? Ar trebui sa aiba loc? Cind ar trebui sa aiba loc?

CPT: Calendarul Romaniei, calendarul de aderare a Romaniei la UE, nu ne permite organizarea de alegeri anticipate in acest an. E un lucru pe care l-am spus in repetate rinduri. Din punct de vedere politic, cred ca alegerile anticipate nu ar fi fost o solutie rea. Si aici impartasesc parerea exprimata atit de presedintele Basescu, cit si de unii analisti. Dar in politica trebuie sa tii cont si de realitati si de aceea consider inacceptabile alegerile anticipate, mai ales din prisma necesitatii asigurarii stabilitatii politice care sa permita indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul procesului de integrare. Daca ma intrebati ce ar raspunde mai bine intereselor politice ale lui Calin Popescu Tariceanu, ale PNL sau ale Aliantei, v-as spune ca alegerile anticipate. Sondajele infirma speculatiile si dovedesc ca avem o cota foarte buna la nivelul electoratului, iar alegerile anticipate l-ar avantaja pe Tariceanu si ar ajuta PNL si Alianta DA sa isi consolideze pozitia in parlament. Insa, daca ma intrebati daca aceste interese politice se potrivesc cu cele ale Romaniei, va pot spune ca nu, si ca, in viziunea mea, Romania trebuie sa primeze. Si de aceea, responsabilitatea guvernarii ma face sa spun nu alegerilor anticipate.

R: Zilele acestea, romanii au facut cunostinta cu leul greu. Aveti vreo temere legata de aceasta masura?

CPT: Introducerea leului greu nu este o masura economica, este vorba de denominare, care nu are efecte economice directe. Este adevarat ca se presupune ca va tempera inflatia, dar in primul rind este o masura prin care se va restabili increderea in moneda nationala. Si din aceasta perspectiva astept sa vad cit mai curind efectele. Trebuie sa precizez ca ma preocupa nu atit trecerea de la leul usor la cel greu, cit ideea ca noi am promis un lucru, pe care vreau sa il realizam, si anume cresterea bunastarii romanilor. Sa speram ca si introducerea leului greu va contribui, ca toate celelalte, la cresterea bunastarii romanilor.