Guvernul va reesalona datoriile contribuabililor pe cinci ani, dar cere garantii mari, dobanzi de 14,6% pe an si penalitati
In vederea depasirii de catre contribuabili a dificultatilor generate de lipsa lichiditatilor, precum si in scopul prevenirii acumularii de noi datorii, guvernul a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata pe maximum cinci ani, proiect care va fi discutat astazi in Consiliul Economic si Social. In perioada esalonarii, beneficiarii vor plati atat dobanzi, cat si penalitati. Aceasta masura a venit la recomandarea Fondului Monetar International pentru ca statul sa mai reduca din volumul arieratelor. "Esalonarea la plata a obligatiilor fiscale restante se acorda pe o perioada de maximum cinci ani pentru toti contribuabilii, de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare al acestora, atata timp cat nu au intervenit incidente in ceea ce priveste functionarea normala a acestora. Ca masuri de asigurare in acordarea esalonarii la plata, administratia fiscala impune contribuabililor constituirea de garantii, precum si achitarea obligatiilor fiscale curente, a ratelor esalonate si a dobanzilor datorate pe perioada esalonarii la plata", se arata in nota de fundamentare a Ordonantei. Astfel, pe perioada esalonarii la plata, se datoreaza dobanda pentru fiecare zi de intarziere in functie de tipul garantiei constituite, si anume: 0,03%, in situatia in care contribuabilul constituie intreaga garantie sub forma scrisorii de garantie bancara si/sau consemnare de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului si 0,04%, conform prevederilor Codului de procedura fiscala, pentru celelalte tipuri de garantii.
Ba, mai mult decat atat, pentru rata de esalonare la plata achitata cu intarziere pana la urmatorul termen de plata din graficul de esalonare, se percepe o penalitate care poate fi 10% din: rata de esalonare, reprezentand obligatii fiscale principale si/sau obligatii fiscale accesorii esalonate la plata, inclusiv dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, dupa caz, cat si diferentele de obligatii fiscale marcate si ramase nestinse dupa solutionarea deconturilor cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare.
Intreprinzatorii sunt oarecum sceptici in ceea ce priveste punerea in practica a masurii, din cauza garantiilor cerute, cat si a dobanzilor si penalitatilor.

Se poate garanta cu proprietatea unei terte persoane

Potrivit ordonantei de urgenta, beneficiarii acestei esalonari pot fi contribuabilii persoane fizice sau juridice, indiferent de modul de organizare.
Garantiile trebuie constituite in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii acordului de principiu si pot fi sub forma de consemnare de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului, scrisoare de garantie bancara, bunuri proprietatea contribuabilului in vederea instituirii masurilor asiguratorii, cat si bunuri proprietate a unei terte persoane, libere de orice sarcini, in baza unui contract de garantie reala, in favoarea organului fiscal competent, pentru executarea obligatiilor fiscale ale contribuabilului, pentru care exista un acord de esalonare la plata.

Bunurile cu care girezi trebuie sa fie mult mai valoroase decat datoria

"Bunurile oferite drept garantie se evalueaza de un expert evaluator independent, care intocmeste un raport. Garantiile constituite sub formele prevazute trebuie sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, plus un procent de pana la 40% din sumele esalonate la plata, in functie de perioada de esalonare la plata", se arata in ordonanta.
In plus, pentru acordarea esalonarii la plata a obligatiilor fiscale, contribuabilii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba depuse toate declaratiile fiscale; sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti, conform criteriilor economico-financiare prevazute in normele metodologice, sa aiba constituita garantia si, totodata, sa nu se afle in procedura insolventei sau in dizolvare. "Cererea contribuabilului de acordare a esalonarii la plata, denumita in continuare cerere, se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin posta cu confirmare de primire si se solutioneaza de organul fiscal competent, in termenul stabilit prin normele metodologice", se mai specifica in proiectul elaborat de guvern.

CNIPMMR: Cu asemenea garantii nu va ajuta pe nimeni

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, este de parere ca ideea unei esalonari este mai mult decat binevenita, dar cu asemenea conditii impuse ea nu va ajuta pe nimeni si va ramane doar pe hartie. "O astfel de masura are in vedere evitarea falimentului firmelor, care nu-si mai pot plati datoriile catre stat din cauza conditiilor economice. Pe de alta parte, avand in vedere ca ni se cer garantii foarte mari, nu vad cum ar mai ajuta IMM-urile. Daca ma duc la banca sa iau scrisoarea de garantie inseamna ca deja banca mi-a oferit niste bani. Nu vad ce rost mai are sa mai ma duc si la stat sa ma imprumut, ca sa platesc pe urma dobanzi la amandoua. Mai mult, daca ni se cer garantii egale cu datoriile, nu mai are rost reesalonarea, pentru ca daca am garantiile inseamna ca as avea si banii sa-mi platesc darile. Ori ne ajuta fara sa ne ceara garantii, ori pun si ei niste garantii mai mici, sa fie 10-20% din datoriile esalonate. Statul nu e camatar sa ne ceara astfel de garantii. Ori ne ajuta, ori ne lasa in pace", a declarat Ovidiu Nicolescu.

Mazars: Reesalonarea de la stat poate fi mai scumpa decat un credit

Gabriel Sincu, consultant fiscal in cadrul Mazars, a mentionat ca reesalonarea de la stat poate fi mai scumpa decat un credit, avand in vedere conditiile impuse. "Trebuie sa ne uitam in ce masura aceasta reesalonare este un avantaj pentru firme, pentru ca, la prima vedere, daca luam in calcul garantiile solicitate si dobanzile impuse, vom fi uimiti sa vedem ca un credit de la banca ar putea fi mai ieftin. Mai mult, odata cu aplicarea normelor metodologice, pot aparea niste mici prevederi care pot incurca mai mult contribuabilii decat sa-i ajute si atunci nu mai beneficiaza nimeni. Si, dupa ultimele proiecte de esalonare a datoriilor, putem spune ca statul nu este tocmai specialist la acest capitol. Asa cum s-a mai intamplat, s-a introdus acea prevedere care spune ca, daca nu esti la zi cu toate darile la Fisc, practic nu ti se mai acorda esalonarea", a declarat Gabriel Sincu. Acesta a subliniat faptul ca normele metodologice ar trebui sa fie mai mult decat permisive pentru a ajuta firmele.

Cum va mentineti valabilitatea esalonarii la plata

In acelasi timp, este foarte important de specificat faptul ca pentru a va mentine valabilitatea esalonarii la plata trebuie sa respectati o serie de conditii. In primul rand trebuie declarate, conform legii, obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu termene de plata incepand cu data comunicarii deciziei de esalonare la plata. "Esalonarea la plata isi mentine valabilitatea si daca aceste obligatii sunt achitate pana la data de 25 a lunii urmatoare scadentei prevazute de lege, inclusiv, sau pana la finalizarea esalonarii la plata, in situatia in care acest termen se implineste dupa data stingerii in totalitate a obligatiilor fiscale esalonate la plata", se arata in art. 9, alin.1.
In plus, trebuie sa se achite orice alte obligatii fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plata incepand cu data comunicarii deciziei de esalonare la plata. Esalonarea la plata isi mentine valabilitatea si daca aceste obligatii sunt achitate in cel mult 30 de zile de la termenul de plata prevazut de lege sau pana la finalizarea esalonarii la plata in situatia in care termenul de 30 de zile se implineste dupa data stingerii in totalitate a obligatiilor fiscale esalonate la plata.
Alta conditie pe care trebuie sa o respectati in acest caz prevede sa se achite, in termen de cel mult 90 de zile de la data comunicarii deciziei de esalonare la plata, urmatoarele obligatii: obligatiile fiscale catre fondul de risc aferent imprumuturilor garantate si/sau subimprumutate de stat; ajutorul de stat ilegal sau utilizat abuziv; amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat; alte tipuri de creante care se recupereaza de organele fiscale competente.