Parlamentul a fost, timp de 5 ani, tinta atacurilor presedintelui. Legislativul l-a sanctionanat pe presedinte cu suspendarea, iar Traian Basescu a reactionat cu doua actiuni: 1) votul uninominal; 2) propunerea Parlamentului unicameral.
Cristian Fierbinteanu a publicat un material pe aceasta tema, intitulat "Basescu si Parlamentul - viziuni diferite, razboi total", si pe care il puteti in continuare.
Traian Basescu a acuzat mereu parlamentarii ca prefera sa reprezinte interese de grup in loc sa apere interesele celor care i-au ales, ca isi acorda privilegii nejustificate, ca se ascund in spatele unor liste, ca l-au suspendat pe nedrept, ca nu vor sa se reformeze, ca nu vor sa reformeze statul, ca nu vor sa reformeze Constitutia, ca sunt prea multi si ineficienti, ca sunt deputati si senatori in loc sa fie unicamerali.
Traian Basescu declara, in campania electorala din 2004, ca va pune Guvernul si Parlamentul la munca in slujba cetatenilor daca va castiga. "Un Parlament puternic asigura controlul administratiei in interesul cetatenilor. Parlamentul nu e un sanatoriu pentru puturosi si nici ascunzatoare pentru infractori", spunea candidatul Aliantei.
In primul an de mandat al lui Basescu la Cotroceni, Alianta PNL-PD s-a luptat pentru schimbarea presedintilor celor doua Camere, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Basescu a fost primul care a vorbit, la inceputul anului 2005, despre schimbarea lui Nastase si Vacaroiu de la sefia celor doua Camere, prin modificarea regulamentelor institutiilor. Indiferent de deciziile din interiorul PNL, seful statului si-a facut publica optiunea pentru alegerea Monei Musca in fruntea uneia dintre Camere, in cazul inlocuirii lui Nastase si Vacaroiu. Curtea Constitutionala a spulberat, in cele din urma, incercarile puterii de la acea vreme de a prelua posturile celor doi lideri ai PSD, sesiunea parlamentara de toamna fiind sacrificata, astfel, fara succes. Pe fondul crizei parlamentare, Basescu a revenit asupra declaratiilor sale din ianuarie 2005, spunand ca ar fi trebuit modificat doar articolul din regulament legat de schimbarea presedintilor Camerelor.
Parlamentul a fost acuzat de presedinte ca adopta legi in favoarea unor grupuri de interese. El spunea, la sedinta de bilant a DNA pe anul 2006, ca in Parlament sunt oameni politici care nu fac altceva decat legi pentru infractori. Basescu dadea ca exemplu o lege prin care se acordau anumite scutiri fabricilor autohtone de bere. El anunta ca va trimite Parlamentului legea spre reexaminare. Parlamentul a reactionat, prin vocea lui Nicolae Vacaroiu, care a cerut public ca seful statului sa prezinte scuze. Presedintele nu si-a prezentat scuzele si a trimis legea spre reexaminare.
Relatia presedintelui cu Parlamentul nu poate fi inteleasa decat din perspectiva politica. Populatia nu a avut niciodata o imagine buna despre Parlament, fapt justificat avand in vedere ca activitatea parlamentarilor poate fi, pe drept, caracterizata prin cuvintele "ineficienta" si "privilegii". Indiscutabil, presedintele a stiut sa foloseasca aceasta stare de fapt in favoarea sa.
Presedintele a sustinut, in madatul sau, 12 mesaje in fata Parlamentului, incepand cu cel de la depunerea juramantului si pana la cel de bilant. El a facut apeluri la solidaritate in vederea indeplinirii obligatiilor pentru intrarea in UE, a denuntat grupurile de interese care se ascund in spatele politicienilor si care influenteaza decizia politica in detrimentul interesului general, a semnalat problemele din Justitie, Sanatate, Administratie, Aparare, a respins acuzatiile puterii de la Chisinau indreptate impotriva Bucurestilor in aprilie 2009 si a sustinut ceea ce el a denumit necesitatea modernizarii statului, inclusiv prin modificarea Constitutiei.
El a chemat politicienii din Parlament sa initieze modificarea Constitutiei, sustinand ca legea fundamentala trebuie imbunatatita pentru a nu mai fi izvor de blocaj institutional. El a tinut sa amendeze apoi public clasa politica pentru faptul ca nu si-a respectat angajamentul legat de modificarea Constitutiei. De asemenea, el a criticat in repetate randuri faptul ca unii politicieni, cum ar fi Adrian Nastase, Miron Mitrea si Serban Mihailescu, se ascund in spatele imunitatii parlamentare pentru a nu ajunge in fata procurorilor. El mentiona, de asemenea, ca in rapoartele Comisiei Europene se specifica acest lucru, ca un minus in legatura cu capacitatea Romaniei de a avea o justitie la nivel european.
Conflictul Basescu-Tariceanu a dus la afectarea modului in care cele doua partide din Alianta au functionat pentru a asigura Guvernului sustinerea in Parlament. Ordonanta privind infiintarea si functionarea DNA a fost respinsa la Senat, Basescu cerand reexaminarea actului. De asemenea, Guvernul si-a asumat raspunderea cu privire la pachetul de legi privind reforma in sanatate, prilej cu care liderul PSD Mircea Geoana a declarat ca Executivul nu are curaj sa treaca legile prin Parlament pe cale obisnuita, pentru ca nu este sigur pe majoritatea conferita de coalitia PNL-PD-UDMR-PC.
In primavara anului 2006, societatea civila ii cere presedintelui sa se delimiteze oficial de comunismul din Romania, in numele statului. Initial el a respins, la nivel declarativ cererea, dar in urma insistentelor unor reprezentanti ai societatii civile, a decis sa alcatuiasca o comisie prezidentiala, sub conducerea lui Vladimir Tismaneanu, istoric constestat de unii, pentru intocmirea unui raport pe baza caruia sa poata face un gest referitor la comunismul din Romania. Comisia a intocmit raportul, iar Traian Basescu a sustinut, in decembrie 2006, un discurs in fata Parlamentului in care a condamnat regimul comunist din Romania ca fiind ilegitim si criminal. Gestul, in esenta simbolic, declarativ, a fost primit cu ostilitate de unii parlamentari, in special de cei ai Partidului Romania Mare. Un grup de parlametari PRM, in frunte cu Corneliu Vadim Tudor, l-au huiduit pe presedinte in timpul discursului, au afisat bannere cu Basescu infatisat dupa gratii si l-au numit pe presedinte mafiot si betiv. De asemenea, un grup de intelectuali prezenti la discurs, prin care Horia Roman Patapievici si Gabriel Liiceanu, care s-au afirmat ca sustinatori ai sefului statului, au fost amenintati, potrivit propriilor spuse, de parlamentari si sustinatori ai PRM ca vor fi aruncati de la balconul salii de plen.
Imaginea publica s-a conturat clar: presedintele a condamnat comunismul, iar parlamentarii s-au impotrivit si s-au comportat oribil, ca niste adevarati comunisti. Cota de incredere acordata de populatie Parlamentului a scazut, iar cea a presedintelui a crescut. De altfel, Basescu a spus ulterior ca gestul sau de a condamna comunismul nu a fost "iertat" de politicienii care au avut beneficii de pe urma colaborarii cu fostul regim. El a spus ca Ion Iliescu si altii ca el au stat la baza demersului care a dus, in 2007, la suspendarea presedintelui.
Atmosfera politica la Bucuresti s-a deteriorat puternic in primii doi ani de mandat, Alianta DA fiind framantata de conflictul Basescu - Tariceanu, pornit de faptul ca, in 2005, premierul s-a opus declansarii unor alegeri anticipate, in conditiile in care PNL-PD se mentinea in sondaje la cota avuta in momentul castigarii alegerilor, iar popularitatea presedintelui crescuse puternic. Basescu sustinea ca anticipatele sunt modalitatea de scapa de "solutia imorala" a coabitarii la guvernare cu PC-ul condus de Dan Voiculescu. In 2006, Basescu afirma ca regreta ca l-a numit pe Tariceanu in functia de premier, spunea ca de prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului si acuza PSD ca este un partid care nu se poate reforma din cauza coruptilor care il compun. El si-a atras, astfel, antipatia intregii clase politice.
Declaratiile presedintelui au starnit un val de reactii politice, fiind acuzat ca zadarniceste eforturile de mentinere a stabilitatii politice "atat de necesara pentru indeplinirea obligatiilor Romaniei asumate pentru aderarea la UE". Unii dintre liberali au sustinut ca Traian Basescu nu ar fi ajuns presedinte fara sprijin din partea PNL.
Aderarea la UE a fost ultimul liant, cel putin la nivel declarativ, care a tinut, chiar daca din ce in ce mai greu, cele patru partide in interiorul coalitiei. O dovada ca relatiile dintre Basescu si Tariceanu si dintre partidele acestora erau ireconciliabile a fost organizarea, la Revelionul din 2007, a doua mitinguri simultane, in doua piete apropiate din centrul Capitalei, in care cele doua parti au sarbatorit, separat, intrarea Romaniei in UE.
Imediat dupa aderare, a izbucnit scandalul "biletelul", fostul consilier de stat Elena Udrea anuntand ca, in 2005, Tariceanu i-a cerut lui Basescu, intr-o scrisoare, sa intervina in Justitie pentru Dinu Patriciu, om de afaceri apropiat al conducerii liberale. Informatia a fost confirmata de Basescu, dar respinsa de premier. In acel context, liderul PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca va declansa procedura de suspendare din functie a sefului statului, dar a precizat ca social-democratii cer ca Basescu si Tariceanu sa demisioneze din functii, iar justitia sa se autosesizeze in legatura cu acuzatiile pe care acestia si le-au adus.
Presedintele a fost acuzat de incalcarea Constitutiei de catre adversarii sai politici si de o mare parte dintre parlamentari. "Niciodata n-am incalcat-o, nu am fortat-o, nu am dus-o dincolo de limitele in care ea sa nu mai reprezinte spiritul fiecarui cuvant, articol, litera din Constitutie", spunea Basescu in iarna anului 2006.
De asemenea, presedintele PC, Dan Voiculescu, l-a acuzat pe presedintele Traian Basescu de trafic de influenta, sustinand ca seful statului i-ar fi cerut, printr-un billet, fostului ministru al Economiei Codrut Seres sa intervina in favoarea unui grup de interese format in jurul companiei Alro, din care ar fi facut parte si Thoedor Stolojan. In acelasi context, PRM a cerut destituirea din functie a presedintelui Basescu si a premierului Tariceanu si organizarea de urgenta a alegerilor anticipate, parlamentare si prezidentiale. Liderul PD, Emil Boc, afirma ca intentia PSD de suspendare a presedintelui ar ridica mingi la fileu sefului statului, pentru ca s-ar ajunge la un referendum al carui rezultat va fi pozitiv pentru Traian Basescu, deci Parlamentul va fi dizolvat si se va ajunge la anticipate. De asemenea, proaspatul vicepresedintele Partidului Liberal Democrat, Gheorghe Flutur, acuza existenta unor "intelegeri triplu-stecher" intre PNL, PC si PSD. Pe 20 ianuarie, presedintele PSD, Mircea Geoana, anunta ca liderii partidului au stabilit formarea unui comitet de juristi care trebuie sa finalizeze sesizarea catre Curtea Constitutionala in vederea demersului de suspendare din functie a presedintelui Basescu.
Emil Boc declara ca, daca PNL va sustine demersul PSD de suspendare a presedintelui Traian Basescu, Alianta D.A. "nu se mai justifica". Parlamentul a aprobat, pe 28 februarie 2007, infiintarea unei comisiei de ancheta privind suspendarea din functie a presedintelui, liderul PC, Dan Voiculescu, fiind ales presedinte al comisiei. In replica, presedintele Traian Basescu aprecia ca miza actiunii Parlamentului este "un presedinte care sa taca", ceea ce insa este "de neobtinut", el subliniind ca Legislativul este liber sa ia deciziile pe care le considera constitutionale, dar ca el nu isi va schimba atitudinea. Voiculescu anunta, ulterior, ca raportul elaborat de comisie conchide ca Basescu a incalcat Constitutia si este implicat in fapte de natura penala. In acelasi context, Cabinetul Tariceanu II, format in urma excluderii PDL de la Guvernare, este aprobat de Parlament. Sprijinul acordat de PSD a generat speculatii privind o eventuala intelegere intre PNL si PSD conform careia liberalii s-ar fi angajat, in schimb, sa sustina demersul social-democratilor privind suspendarea presedintelui. Presedintele declara ca noul Guvern este ilegitim, nu se bazeaza pe optiunea electoratului din 2004, acuzand sustinerea parlamentara a PSD.
Curtea Constitutionala constata, cu majoritate de voturi, ca propunerea de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu "se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, in sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constitutie", ramanand ca Parlamentul sa se pronunte asupra gravitatii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din functie. Curtea a dat aviz negativ la propunerea de suspendare, considerand ca prerogativele constitutionale si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar.
Presedintele Traian Basescu a sustinut, inainte de votul Parlamentului, o declaratie de presa in care a afirmat oficial ca va demisiona in cinci minute daca suspendarea va fi dusa pana la capat. "Votul de suspendare va fi pentru mine semnalul ca nu se pot face aceste prioritati si atunci nu avem nicio alta solutie democratica decat intoarcerea la electorat", a spus Basescu. El nu a participat la sedinta in care s-a votat suspendarea sa. Votul pentru suspendare a fost dat de 322 de parlamentari. Cei 322 au fost denumiti coalitia anti-Basescu si acuzati de presedinte ca manipuleaza opinia publica si discrediteaza avizul legal al Curtii Constitutionale. Basescu a revenit, dupa suspendare, asupra anuntului privind demisia, invocand faptul ca a inteles intentia marsava a coalitiei formate impotriva sa. Potrivit acestuia, se dorea introducerea unei prevederi legislative prin care sa i se interzica presedintelui suspendat posiblitatea de a mai candida pentru un nou mandat. Dupa ce a lipsit timp de o luna de la Cotroceni, Basescu a castigat cu 75% din voturi referendumul pe tema demiterii sale si s-a intors in fruntea statului. El a sustinut ca parlamentarii care au votat suspendarea sa ar trebui sa demisioneze, pentru ca poporul le-a invalidat demersul.
El l-a acuzat pe Calin Popescu Tariceanu ca s-a inteles cu Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Mircea Geoana, Marko Bela si Corneliu Vadim Tudor impotriva sa. Presedintele spunea ca Ion Iliescu este un "specialist" in lovituri de stat, facand aluzie la mineriade si ca Viorel Hrebenciuc este "un sobolan rozaliu", parafrazand inexact un editorial al lui Cristian Tudor Popescu. De asemenea, Basescu spunea despre Geoana ca este "asa cum l-a denumit Ion Iliescu", adica prostanac. Basescu a folosit o "metafora" extrem de dura pentru a ilustra faptul ca Vadim Tudor si Maro Bela, cunoscuti ca adversari politici, s-au aliat pentru a-l suspenda. Presedintele spunea ca cei doi s-au "pupat pe gura".
Basescu invoca existenta unei dictaturi a Parlamentului, sustinand ca Legea fundamentala ar trebui modificata astfel incat, in situatii in care poporul invalideaza decizii de suspendare a presedintelui, seful statului sa poata dizolva Legislativul pentru a se ajunge la anticipate. "Eu cred ca acum avem dictatura a Parlamentului, a bunului plac. Va dau un element de dictatura formidabil: 20% conduc 80%. Ce parere aveti?", le spunea presedintele studentilor de la Sociologie, la o intalnire din 2007. El sublinia ca Romania avea, la acel moment, un Executiv care, "contrar oricarei reguli a democratiei", guverneaza cu o sustinere transparenta de 20%. "Mai are diferenta pana la 50% in acea sustinere transpartinica ce functioneaza si trece prin toate partidele si care este manata de ideologia banului. Cum va imaginati ca, daca ar fi existat posibilitatea dizolvarii Parlamentului, ar mai fi ramas Parlamentul in functie, cand Guvernul avea o sustinere de numai 20%? In orice stat democratic s-ar fi mers la alegeri", a mai spus Basescu.
El sustinea ca Parlamentul este in tandem cu Guvernul si incearca sa controleze presedintele. "La noi s-a mai intamplat un lucru care nu are nimic comun cu democratia: impotriva Constitutiei, Parlamentul a incercat sa controleze presedintele in loc sa faca ceea ce spune Constitutia, sa controleze Guvernul. Dar Parlamentul este in tandem cu Guvernul si incearca sa controleze presedintele", mai spunea seful statului. "Este unul din golurile pe care le simt in suflet cu toata fiinta mea pentru acest mandat: daca parteneriatul cu Guvernul ar fi functionat, daca Guvernul nu s-ar fi amagit cu eliminarea PD-ului de la guvernare, cu sutinerea PSD-ului cu conditia scoaterii PD-ului de la guvernare, daca nu s-ar fi mers pe aceasta negociere ticaloasa, care a fost un pachet. Si vi-l pot spune, ca pana la urma sunt lucruri care trebuie stiute: domnul Tariceanu a negociat cu PSD-ul, in mod deosebit cu Iliescu, doua lucruri-PNL sa voteze suspendarea presedintelui si sa elimine PD de la guvernare si, in schimb, i-a garantat sustinerea pana la sfarsitul mandatului. A fost unul din obiectivele domnului Iliescu, de altfel specialist in lovituri de stat, ce s-a intamplat in Parlament in 19 aprilie anul trecut a fost o lovitura de stat cu aspect democratic", sustinea seful statului, in 2008.
In mai 2007, Basescu spunea, la un miting electoral, ca dupa ce se va intoarce la Cotroceni va propune revizuirea Constitutiei astfel incat sa se introduca Parlamentul unicameral sau, daca nu se poate, sa se reduca numarul parlamentarilor cu 35-40%. De asemenea, presedintele, suspendat, ii nominaliza pe pe "oligarhii" care "indreapta decizia politica spre interesele lor, si nu spre interesul general": Dinu Patriciu, Calin Popescu Tariceanu, Dan Ioan Popescu, Dan Voiculescu, Verestoy Attila, Viorel Hrebenciuc si Ion Iliescu.
Dupa intoarcea lui Basescu la Cotroceni, principala sa preocupare in relatia cu Parlamentul a fost introducerea votului uninominal. El sustinea ca prin votul pe lista pot intra in Parlament tot felul de profitori, care pot face aliante transpartinice pentru sustinerea unor interese de grup. Presedintele sustinea ca, dand posibilitatea cetatenilor sa-i monitorizeze pe cei pe care ii aleg, parlamentarii vor incepe sa fie mai responsabili pentru ca vor da socoteala pentru activitatea in Legislativ.
Basescu declansase la inceputul anului 2007, in Parlament, procedura privind organizarea unui referendum pentru uninominal, invocand faptul ca, desi sunt initiative legislative in acest sens depuse, niciuna nu s-a concretizat. Referendumul urma sa aiba loc odata cu europarlamentarele. Partidele s-au repezit sa scoata de la naftalina proiectele depuse sau sa initieze unele noi. Guvernul a facut si el propriul proiect, in tandem cu Asociatia Pro Democratia. Basescu dorea introducerea unui tip de uninominal in care parlamentarii sa fie alesi ca primarii, fapt despre care specialistii spuneau ca avantajeaza partidele mari si nu asigura reprezentarea suficienta a tuturor optiunilor electorale. Guvernul sustinea o varianta mixta, intr-un singur tur, care presupunea un algoritm complex de redistribuire a unor voturi. Au existat voci care spuneau ca se asigura, astfel, o buna reprezentare a cat mai multor optiuni, dar lasa posibilitatea ca anumiti candidati sa piarda in fata celor care au luat un numar mai mic de voturi. Guvernul a fost acuzat de Basescu ca incearca sa introduca o farsa in modul de alegere a parlamentarilor. Cristian Parvulescu, presedinte al Asociatiei Pro Democratia, a fost criticat dur de presedinte pentru varianta de lege a uninominalului pe care a sustinut-o.
In cele din urma, referendumul a avut loc odata cu europarlamentarele, in 2007, in toamna, prezenta la vot fiind extrem de scazuta. Cei care s-au prezentat au votat covarsitor in favoarea tipului de uninominal propus de Basescu, dar din cauza prezentei, referendumul nu a putut fi validat. Astfel, s-a recurs pana la urma la varianta Guvernului, amendata in urma unei sesizari la Curtea Constitutionala depusa de seful statului. Basescu declara ca a luat prezenta la referendum ca un esec personal, mentionand insa ca, oricum, un pas inainte in reformarea clasei politice a fost facut prin introducerea variantei sustinute de Guvern.
Un alt subiect sustinut, de-a lungul mandatului, de catre presedinte a fost necesitatea modicarii Constitutiei. "Nu-i posibil sa lasam Constitutia nemodernizata si pe parlamentari iresponsabili", spunea seful statului. El sustinea ca parlamentarii sunt cei care nu doresc modernizarea Constitutiei. Presedintele a infiintat o Comisie prezidentiala de analiza a regimului constitutional, care a emis un document in care prezenta deficientele sistemului existent si prezenta avantajele si dezavantajele diferitelor modele posibile. Dupa prezentarea documentului, Basescu spunea ca ar fi necesara o dezbatere in urma careia poporului sa poata alege ce tip de republica doreste. Presedintele a fost acuzat ca vrea, de fapt, cresterea prerogativelor sefului statului, in perspectiva unui nou mandat.
La formarea Guvernului PSD-PDL, Basescu si-a exprimat multumirea pentru faptul ca in sfarsit exista un Executiv cu sustinere masiva in Parlament, fapt care, potrivit presedintelui, ar putea insemna ca exista sansa revizuirii rapide a Constitutiei. Pe de alta parte, in ciuda acestei majoritati, s-a constatat ca Guvernul prefera mai degraba sa-si treaca legile importante prin asumarea raspunderii decat sa le trimita in procedura normala de legiferare. Un exemplu a fost legea privind reforma in Educatie, elaborata pe baza unui raport intocmit de o Comisie prezidentiala si pe pactul rezultat din acest document. Ministrul PSD al Educatiei a fost acuzat de presedinte ca incearca sa intarzie intrarea in vigoare a modificarilor si ca vrea sa faca anumite compromisuri cu profesorii, in an electoral. In cele din urma, data fiind situatia incerta din Parlament si prezenta masiva in dezbaterea publica, in 2009, a dezbaterilor legate de criza economica, modificarea Constitutiei nu a mai fost un subiect de prim plan.
Presedintele a criticat, in martie 2009, in fata Parlamentului, faptul ca Guvernul din perioada 2004 - 2008 a "risipit", inaintea campaniei electorale, trei miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, adaugand ca cetatenii romani platesc, in prezent, efectele unei "proaste guvernari". Ulterior, el declara ca este surprinzator ca Parlamentul ancheteaza, in utimul timp, multe cazuri, cum ar fi cele ale ministrilor Ridzi si Udrea, dar nu si risipirea, la finalul guvernarii Tariceanu, a 3,2 miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, suma rezultata din privatizarea BCR. Cu toate acestea, la fel ca si in multe alte cazuri, subiectul legat de modul de gestionare a Fondului nu a fost lamurit, lasandu-se in urma o serie de acuzatii formulate de presedinte si cateva raspunsuri, de natura politica, ale liberalilor vizati.
Un alt atac al presedintelui la adresa Parlamentului a fost in vara anului 2009, dupa demisia de la Ministerul Tineretului si Sportului, a democrat-liberalei Monica Iacob Ridzi, apropiata a sefului statului si a fiicei acestuia, Elena Basescu. Ridzi fusese anchetata de o Comisie parlamentara condusa de Alina Gorghiu (PNL), care ceruse revocarea acesteia din functie si cercetarea pentru delapidare si abuz in serviciu, o ancheta a ANAF, si sesizarea Consiliului Concurentei si a Curtii de Conturi in cazul contractelor cu Artisan si Mark, pentru organizarea evenimentelor din 2 mai, "Ziua Tineretului". Cu ocazia depunerii juramantului de investitura de catre noul ministru, Sorina Placinta, Basescu a acuzat existenta unor relatii oneroase nocive intre politicieni si anumite trusturi de presa.
De asemenea, presedintele acuza faptul ca membrii comisiei parlamentare de ancheta au dat "sentinte" in raportul final, apreciind ca aceasta practica reprezinta "o intoarcere la perioada Ana Pauker". Basescu a spus ca a sustinut intodeauna faptul ca Parlamentul trebuie sa controleze Executivul. "Dar a da sentinte, a pune incadrari in Codul Penal, este un abuz al oricarei comisii parlamentare. Cand am vazut sentintele care erau puse, citite de o sefa de comisie, nu de un judecator, am avut senzatia ca s-a intors vremea Anei Pauker", completa Basescu. Seful statului a adaugat ca a vazut, cu acea ocazie, "un act de tip Ana Pauker", sustinut exact de trusturile de presa care au declarat ca vor difuza gratuit spoturi electorale in campania pentru europarlamentare.
El a acuzat de lasitate comisia parlamentara in cazul Ridzi pentru faptul ca a oprit ancheta exact in momentul in care se ajunsese la firmele care aveau legaturi cu respectivele televiziuni. Basescu a adaugat ca nu are prerogative pentru a cere Parlamentului continuarea anchetei, mentionand ca spera ca acest lucru sa il faca Parchetul. Cazul Ridzi trebuie "despuiat" si prezentat publicului in toate aspectele sale, astfel incat romanii sa cunoasca modul in care a fost facuta aceasta "intelegere murdara intre presa si polticieni", spunea Basescu. Bineinteles, cazul nu a mai fost despuiat si nici prezentat publicului, ramanand inca unul din misterele perioadei Basescu.
Presedintele si-a prezentat, intr-un discurs lung la Parlament, in toamna anului 2009, bilantul mandatului si prioritatile pentru viitorul Romaniei, printre care a mentionat modificarea Constitutiei. La cateva saptamani, dupa o serie de tatonari si declaratii echivoce, presedintele a anuntat ca vrea sa candideze pentru un nou mandat si ca doreste sa organizeze un nou referendum. Tema acestuia: reducerea numarului de parlamentari si renuntarea la bicameralism. El a reluat criticile la adresa Parlamentului, sustinand ca este ineficient, ca cele doua Camere au atributiuni similare, ceea ce nu este justificat. Basescu a spus chiar ca prin reducerea numarului de parlamentari se va reduce coruptia: mai putini parlametari vor fura mai putin.
Referendumul a avut loc, de aceasta data concomitent cu primul tur al prezidentialelor, si a fost validat prin prezenta. Alegatorii s-au pronuntat pentru reducerea numarului de parlamentari la maxim 300 si pentru renuntarea la bicameralism. Basescu s-a declarat extrem de multumit si a spus ca Parlamentul trebuie sa treaca urgent la punerea in practica a vointei poporului.