Romania Libera informeaza : PDL joaca alba-neagra cu alegerile din 2012.Dezbatere. Proiectul de lege lansat de MAI: o gafa sau tabloul adevaratelor intentii ale democrat-liberalilor?
Eforturile democrat-liberalilor de a convinge presa si alegatorii ca ei lupta pentru a transpune in realitate rezultatele referendumului din 2009 au fost spulberate de proiectul lui Traian Igas. Propunerile MAI ar putea fi pe placul partidelor din coalitie, dar nu au nici o legatura cu ce a cerut PDL.
Sub avalansa criticilor venite dinspre opozitie si sub tirul intrebarilor jurnalistilor, liderii partidelor la putere, in frunte cu premierul Emil Boc, au incercat sa spuna ca proiectul Ministerului Administratiei si Internelor va fi modificat in coalitie.
"Este un proiect tehnic propus spre dezbatere publica si care comporta multiple modificari. Iar daca va fi sustinut de coalitie, va fi promovat, daca nu, nu", s-a dezis Boc de proiectul subordonatului sau. Premierul nu a explicat insa prin ce minune MAI a venit acum cu un proiect care contrazice radical nu doar declaratiile publice ale liderilor coalitiei si contravine intentiilor presedintelui, dar nu respecta nici macar ceea ce au convenit, in urma cu mai putin de o luna, reprezentantii PDL, UDMR si UNPR. Mai exact, este vorba de "consensul" de la mijlocul lunii noiembrie, cand liderii coalitiei au decis asupra comasarii alegerilor (in noiembrie 2012), reducerii numarului de parlamentari si modificarilor care sa fie aduse sistemului de vot.
Era vorba, practic, de acceptarea propunerilor UDMR: Senatul sa aiba 89 de membri (cate doi senatori per judet, cate unul pentru fiecare sector, plus diaspora), iar Camera Deputatilor, 300. De asemenea, liderii formatiunilor din coalitie au anuntat atunci ca senatorii vor fi alesi printr-un sistem uninominal majoritar (mandatul e adjudecat de candidatul plasat pe primul loc, indiferent daca a obtinut sau nu jumatate plus unu din numarul de voturi). Mandatele de deputat aveau rezervata o alta metoda: 65% din ele sa fie adjudecate direct, iar 35% sa fie repartizate celor inscrisi de partide pe liste nationale de compensare.
Varianta de compromis din noiembrie, evident mai buna decat propune acum MAI, si-a atras aspre critici din partea presedintelui Traian Basescu. Aratand ca reducerea numarului de parlamentari este "turnesolul corectitudinii politicienilor" pe care i-au trimis romanii in Parlament, seful statului a amintit de proiectul USL (care prevede in jur de 320 de parlamentari) si i-a indemnat pe democrat-liberalii care sunt cinstiti sa-l sustina.

Cum ii numara MAI pe romani

Cele mai izbitoare prevederi din proiectul lui Traian Igas se refera la calcularea numarului de parlamentari. Mai exact, este pastrata norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori), dar rezulta un numar mai mare de parlamentari (cu 15-16 mai multi) prin raportarea inexplicabila la un numar mult mai mare de romani. Concret, MAI spune ca tine cont de cifrele, de la 31 octombrie 2011, ale Directiei pentru Evidenta Persoanelor: 22.305.133 persoane. Doar ca acest numar este mai mare decat cel luat in calcul la alegerile din 2008 (era vorba de 21.680.974 persoane, cat a reiesit la recensamantul din 2002).
In plus, MAI ignora total faptul ca in 2011 a avut loc un recensamant si ca rezultatele acestuia (care vor fi anuntate la inceputul lui 2012) trebuie luate in considerare.

Replica opozitiei

Social-democratii au amenintat ca nu vor accepta comasarea alegerilor decat daca este vorba de o devansare a parlamentarelor. Adica, in loc sa avem locale si parlamentare in noiembrie, cum vrea coalitia la putere, sa avem in iunie.
La randul lor, liberalii au declarat ca iau in calcul "masuri mai radicale" decat o contestare la Curtea Constitutionala. Anterior, liderii opozitiei au spus ca-si vor da, in bloc, demisia din Parlament daca puterea impune comasarea alegerilor. Coalitia ar putea insa, in replica, organiza alegeri anticipate partiale.

Ce mai propune Igas

• Pastrarea actualului sistem de repartizare a mandatelor, cel care a permis sa intre in Parlament candidati de pe locurile doi si trei.
• Reducerea pragului electoral alternativ: de la castigarea a sase colegii de deputat si trei de senator la castigarea a patru colegii de deputat si doua de senator.
• Scaderea pedepsei maxime (de la 5 ani la 3 ani) acordate pentru mita electorala. Aceeasi reducere ar urma sa se aplice si persoanelor care voteaza de mai multe ori.
• Introducerea posibilitatii ca procurori sa faca parte din birourile electorale judetene, ale municipiului Bucuresti si ale sectoarelor.