Senatorul Ioan Mang a sustinut o declaratie politica pe care o puteti citi in continuare: Despre onoare si demisie in vremea lui Traian Basescu.
In declaratia mea politica de astazi doresc sa ma refer la onoare sau mai bine spus la modul cum Partidul Democrat-Liberal a reusit sa duca in derizoriu institutia demisiei de onoare. In urma cu o saptamana, domnul Ioan Nelu Botis, ministru al Cabinetului Boc si-a anuntat demisia din functie ca urmare a scandalului privind angajarea sotiei sale intr-un proiect european finantat chiar prin ministerul pe care l-a condus pana mai ieri. Liderul PD-L a folosit un cuvant tare si a vorbit despre demisie de onoare.
Va intreb insa pe dumneavoastra, despre ce fel de morala vorbeste domnul ex-ministru? Despre morala celui prins asupra faptei? Daca tot spune ca este un om moral, cum de l-a lasat moralitatea pe care o invoca acum sa ajunga in situatia aceasta de incompatibilitate?
Mai mult decat atat, daca domnul Botis tot face parte dintr-un partid plin de oameni cu morala, ca sa nu zic plin de moralisti, aceasta moralitate ar fi trebuit sa-l determine sa-si dea demisia din prima zi, nu abia in urma consultarilor si calculelor politice facute cu Traian Basescu, Emil Boc, Ioan Oltean sau alti sustinatori.
Cred ca mult mai onorant era daca domnul Botis si sotia domniei sale evitau din start sa se implice intr-o asemenea "afacere". Eventual sa nu fi acceptat numirea in functia de ministru, daca tot stia ca poate avea probleme. Atunci, da, puteam spune ca a fost un om onest si de buna credinta, asa insa... dupa ce ai fost prins cu smecheria, sa vii si sa vorbesti despre onoare mi se pare un gest cel putin sfidator, daca nu imoral.
Domnul ministru si-a adus aminte de cuvantul "morala" doar pentru ca, din nefericire pentru dumnealui, mass media a reusit sa dezvaluie cazul. Sunt sigur ca daca nu ar fi aparut informatii in presa si nu ar fi fost vorba despre bani europeni, nu am fi asistat la nicio demisie.
Stimate doamne si stimati domni,
Dincolo de cat de mult nu le pasa liderilor PDL de moralitate, cazul Botis mai dovedeste si altceva. In primul rand, pasivitatea premierului Emil Boc care l-a tinut in brate pana in ultima clipa pe ministrul prins cu banii europeni in sac arata cat se poate de clar, daca mai era nevoie, ca, de fapt, nu avem un prim-ministru adevarat, ci doar un delegat de la Palatul Cotroceni. S-a ajuns in situatia hilara ca un ministru sa fie nevoit sa astepte "binecuvantarea" lui Traian Basescu ca sa-si poata anunta asa-zisa demisie de onoare!
In al doilea rand, avem de a face cu un lucru extrem de grav: PDL a reusit performanta de a directiona catre propria clientela si acei bani despre care nu se credea ca pot fi furati - banii europeni. Mai tineti minte tentativa domnului Adriean Videanu, care intreba Comisia Europeana, fiind ministru, daca firma domniei sale poate accesa fonduri europene? Disperarea PDL de a-si satisface clientela politica a intrecut orice limite. Romania risca sa piarda fonduri europene din cauza acestor practici clientelare.
Obiectivul Romaniei trebuie sa fie acela de a obtine cel putin aceeasi suma de bani, la viitoarea alocare bugetara. Sunt sanse foarte mici ca acest lucru sa se intample in conditiile in care absorbtia fondurilor europene este impiedicata de blocarea sau alocarea fondurilor pe criterii politice. Avem acum explicatia ratei foarte mici de absorbtie a fondurilor UE: banii europeni nu sunt cheltuiti decat atunci cand se gasesc instrumente pentru a se da bani clientilor politici ai PDL.
Concluzia nu poate fi decat una singura: morala este buna la PDL, atat timp cat nu le afecteaza afacerile si interesele. Din punctul meu de vedere,
cauza demisiei fostului ministru al muncii nu are nicio legatura cu morala, ci, eventual, doar cu un calcul politicianist al PDL. Ceea ce este insa si mai rau, este ca in Romania lui Traian Basescu si al marelui partid democrat numit PDL nici macar o demisie (de onoare) de ministru nu se poate da fara permisiunea liderului suprem de la Cotroceni!