Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, a declarat ieri ca Ministerul Integrarii Europene actioneaza pentru centralizarea puterii decizionale, prin tentativa sa de a prelua derularea fondurilor pe care Agentia de Dezvoltare Regionala urmeaza sa le primeasca de la Uniunea Europeana incepand cu 2007. Este vorba despre sume foarte mari de bani- 480 milioane euro pentru toate cele sase judete care alcatuiesc ADR 2 Sud-Est- fonduri care vor merge in proiecte de dezvoltare regionala. Mai mult, in conditiile in care Constanta va deveni granita a UE, judetul de la malul marii este implicat si proiectul de cooperare pe Marea Neagra, programul de cooperare transfrontaliera Romania- Bulgaria si programul de colaborare trilaterala Romania- Ucraina- Republica Moldova. Participarea Constantei in proiecte de anvergura este insa obturata de legislatia confuza, dar si de masurile centralizatoare, in ciuda declaratiilor oficiale care clameaza necesitatea descentralizarii.
Consiliul Regional de Dezvoltare al zonei de Sud-Est, reunit ieri in prezenta directorului Agentiei de Dezvoltare Regionala - A.D.R., Luminita Mihailov, a luat in discutie proiectele care incepand din ianuarie 2007 vor fi finantate din fonduri externe, in functie de eligibilitate. O seama de proiecte se vor finanta pe Programul Operational Regional - P.O.R., program intern al Romaniei pentru perioada 2007-2013, iar altele, dezvoltate in cadrul proiectelor de vecinatate, vor intra in categoria programelor externe ale tarii noastre, dat fiind ca, incepand cu 1 ianuarie 2007, granita Uniunii Europene va fi in Romania. In aceste conditii, se va avea in vedere corelarea proiectelor care vor fi realizate impreuna cu vecinii nostri de peste granita cu cele care se vor face prin P.O.R., iar autoritatile locale trebuie sa armonizeze diferitele instrumente financiare, disponibile in Romania din ianuarie 2007, asa cum sunt fondurile structurale. Interesant este faptul ca fondurile europene se vor da pe decontare, ceea ce inseamna ca autoritatile romane vor trebui sa cheltuiasca din surse proprii, dupa care vor primi finantare de la Comisia Europeana, ce va duce la o inevitabila competitie intre regiunile Romaniei. "Fondurile se dau la nivel national si sunt distribuite asa cum va spuneam. Regiunea noastra beneficiaza de foarte multe oportunitati datorita pozitiei geostrategice, este regiunea care maine va fi granita externa a Uniunii. Sunt avantaje exclusiv ale regiunii - Portul Constanta, Dunarea, canalul maritim european, care pot fi puse mai bine in valoare", a aratat Nicusor Constantinescu, presedintele CJC.
Constatinescu: "Nu poti sa stii dintr-un fotoliu de la Bucuresti ce se intampla in o comuna"

"Am discutat in principiu proiectele de infrastructura si de alta natura pe care judetele componente ale euroregiunii 2SE, respectiv, Constanta, Braila, Constanta, Buzau, Vrancea si Tulcea le vor accesa incepand cu 1 ianuarie 2007 din fondurile structurale europene. Am propus, spre exemplu, ca suma de 480 de milioane de euro din fondul european de dezvoltare sa o impartim intre cele sase discutii. Au fost discutii vizavi de impartirea proportionala in functie de criterii ca populatie, suprafata, dezvoltare economica si pana la urma s-a cazut de acord sa impartim sumele matematic la 6 urmand ca costurile proiectelor regionale comune sa fie compensate intre judete astfel incat sa realizam atat proiecte de interes judetean cat si proiecte regionale. De exemplu Constanta are nevoie de un drum comun cu judetul Tulcea care sa duca turistii de pe litoralul romanesc in Delta Dunarii. Un astfel de drum nu exista. Exista doar un drum foarte greu si foarte prost. Braila si Vrancea au nevoie de un pod care sa lege peste Dunare Moldova de Dobrogea", a continuat Constantinescu. Nemultumirile oficialului constantean sunt legate insa de pozitia autoritara a puterii de la Bucuresti si lipsa unor masuri in privinta descentralizarii: "De 15 ani se vorbeste despre descentralizare insa in realitate nu s-a facut nici un pas pentru descentralizarea a tot ceea ce inseamna agricultura, institutii de cultura, de invatamant si asa mai departe. Nu poti sa stii dintr-un fotoliu de la Bucuresti ce se intampla in o comuna. Cel mai aproape de cetatean este alesul local", a spus presedintele CJC. "Trebuie sa se intre in normalitate, asa cum este in UE, unde autoritatile locale au un cuvant greu de spus, unde politia, invatamantul si sanatatea sunt subordonate reprezentantilor cetatenilor, adica autoritatilor locale", a incheiat Constantinescu.