Romania Libera informeaza: Cum va arata Muzeul Comunismului din Romania
Interviu cu Vladimir Tismaneanu, presedintele Consiliului stiintific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului
Acum o saptamana, PDL a anuntat ca se va infiinta Muzeul Comunismului langa Parcul Carol, in Hala Filaret.
Pentru asta vor intra in reorganizare administrativa Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), condus de Vladimir Tismaneanu, si Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989 (IRRD), infiintat de Ion Iliescu.
Astfel va aparea o singura institutie de cercetare, atasata muzeului. Ion Iliescu a reactionat la aceasta initiativa acuzandca este vorba despre o "ticalosie ordinara", care nu urmareste altceva decat sa desfiinteze Institutul Revolutiei Romane. Intr-un interviu RL, Vladimir Tismaneanu a explicat cum o sa arate Muzeul Comunismului si cum se va intelege cu viitorii lui colegi, pe care ii numeste "comunisti luminati".
De ce se infiinteaza abia acum?
V.T.: Muzeul este prioritate. Este incredibil ca au trecut 22 de ani fara un astfel de muzeu. In decembrie 2006, una dintre propunerile Comisiei Prezidentiale era infiintarea unui muzeu national al comunismului. Aceasta propunere a fost asumata de presedinte.
Nu credeam atunci ca va fi atat de dificila crearea acestuia, intampinarea atator piedici: birocratie si absenta initiativei politice. Peste 50% din romani sunt in favoarea acestui muzeu, conform sondajelor de la finele anului 2010. Exista si sprijin exterior, de la Bruxelles la Washington.
De ce este nevoie de acest muzeu?
V.T.: Memoria este un organism viu si are nevoie de hrana - altfel se atrofiaza. Un muzeu de acest gen nu trebuie sa fie doar o colectie de exponate impietrite, ci o experienta vie care sa mearga mana in mana cu investigarea crimelor comunismului.
Sunt muzee in toate tarile ex-comuniste. Care va fi abordarea celui romanesc?
V.T.: Noi vrem sa demonstram ca a fost o dictatura globala. Tanarul care va vizita muzeul trebuie sa inteleaga de ce-ul acestei dictaturi - nu era o dictatura ca oricare alta, ci una care dorea sa creeze OmulNou, sa schimbe sistemul de gandire umana.
Balticii au muzeele experientei totalitare.
La Budaesta e Casa Terorii, centrata pe teoare si represiune. Fara sa diminuam dimensiunea de represiune, vrem sa aratam ce era Partidul.
In Polonia nu exista inca un muzeu national, ei au mai multe muzee locale. Nu mi se pare o idee rea nici aceasta.
Ce expozitii vor fi?
V.T.: Anual se vor face expozitii, timp de 5 ani, dupa care se va stabili o colectie permanenta.
Prima expozitie va avea tematica "Omul Nou - construct al socialismului". Vor urma: colectivizarea, geografia represiunii si organizatiile de masa (precum UTC). Ideea e sa fie un muzeu dinamic, apropiat de modelul Tate din Marea Britanie: o hala artistica.
Se cunosc deja exponatele?
V.T.: Da, insasi arhitectura muzeului a fost realizata pornind de la obiectele care vor fi expuse. Exista un catalog intreg cu exponate pentru prima colectie, alcatuit de curatori care, din 2009, au cercetat muzeele din Bucuresti, Iasi, Cluj - au facut fotografii obiectelor din depozite si arhive. La intrare s-ar putea sa apara o murala cu Lenin care intampina Armata Rosie la intrarea in Bucuresti. Vor fi si videoproiectii, ale unor artisti contemporani romani.
De ce Hala Filaret?
V.T.: Bucurestiul, in pofida aparentelor, nu are multe spatii potrivite pentru un astfel de muzeu. Hala Filaret intruneste numeroasele conditii necesare: localizare, temperatura, spatiu si alte detalii. Problemele vor fi cauzate de faptul ca este unul dintre terenurile cele mai dorite din Bucuresti, aflat in prezent in proprietatea Ministerului Economiei.
De ce nu Palatul Parlamentului?
V.T.: S-a discutat si aceasta versiune, dar salile care ne-au fost puse la dispozitie nu puteau acomoda tipul de muzeu pe care il dorim. Erau fie probleme de spatiu, fie de umiditate sau temperatura. Plus ca Palatul Parlamentului este el insusi un exponat, iar exponatul si muzeul nu pot fi unul si acelasi.
Se poate face muzeul in plina criza economica?
V.T.: Criza s-a atenuat, iar costurile muzeului nu mi se par mari, mai ales daca se va recurge la strangere de fonduri. Exista totodata fonduri europene care pot fi folosite in aceasta directie.
A existat la un moment dat initiativa unui regretat om de stiinta, Claudiu Matasa, fost detinut politic, consul onorific al Romaniei in Florida. El a dorit sa doneze 100.000 dolari pentru infiintarea unui muzeu, in jurul anului 2005, dar nu a avut cui.
Cum asa?
V.T.: Suma a fost oferita Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Oprea la acel moment. Fiindca nu exista o structura institutionala potrivita, Institutul nu putea primi banii. Astfel, Claudiu Matasa a plecat pe lumea cealalta mahnit ca a oferit o suma si nu a avut cine sa o primeasca.