Directorul regional al Directiei Regionale in Constructii Sud-Vest Oltenia, consilierul judetean Marcel Marcea, a declarat intr-un interviu acordat GdS ca Primaria Craiova risca o amenda de pana la 30.000 de lei daca va emite autorizatii de construire fara ca orasul sa aiba un Plan Urbanistic General aprobat. Marcea a precizat ca este multumit de calitatea lucrarilor la proiectele din fonduri europene demarate de primarie.
GdS: Cand un oras nu are PUG, ce consecinte sunt?
M.M.: Nu se pot emite autorizatii de construire... din momentul in care nu are PUG.

GdS: Ce se va intampla daca se emit totusi autorizatii?
M.M.: Sunt lovite de nulitate.

GdS: Trebuie sa le conteste cineva sau sunt lovite de drept de nulitate?
M.M.: Ele trebuie contestate si propuse de Prefectura pentru anulare.

GdS: Cat dureaza sa faci un PUG?
M.M.: PUG-urile le fac o parte din arhitectii care sunt autorizati pe urbanism, nu fac toti. Problema PUG-urilor este ca multe autoritati administrative spun ca nu au PUG-uri pentru ca nu au finantare, o alta parte au avut tot felul de dispute teritoriale. Se prevaleaza de legea din ’60.

GdS: Si de aceea nu s-a facut un nou PUG la Craiova?
M.M.: Domne’, acum probabil ca cineva din primarie trebuia sa se ocupe, pentru Craiova cred ca nici nu este atat de scump PUG-ul. Sa coste de ordinul a cateva miliarde vechi, 15-20. Pentru Craiova nu e o suma. Parerea mea este ca, ati vazut, exista diferendul dintre Carcea si Craiova pentru Ford. Exista problema diferendului pentru strada Raului cu Podari. Ele trebuie rezolvate. Cred ca un stadiu exact il are in acest moment arhitectul Diaconescu. La un moment dat, li s-a permis de la data expirarii, li s-a mai permis o prelungire cu doi ani. Una dintre conditii a fost sa demonstreze ca au inceput discutiile pentru o noua contractare a unui nou PUG.

GdS: Cat dureaza pana faci un PUG?
M.M.: El exista, problema este ca trebuie actualizat. Trebuie stabilite foarte clar delimitarile teritoriale. Au existat PUZ-uri prin oras, au existat modificari, legea s-a schimbat, PUZ-urile se obtin mult mai greu in ultimul timp. Ar dura de ordinul lunilor, dar sa ai lucrurile clare, sa ai documentatii, sa ai o baza de la care sa pleci.

GdS: Deci in Craiova nu se va mai putea construi nimic luni bune... Puteti amenda primaria pentru ca nu are PUG?
M.M.: Da. Amenda este intre 5.000 si 30.000 de lei.

GdS: Cine se face vinovat pentru aceasta situatie?
M.M.: Primarul.

GdS: Il veti amenda?
M.M.: Vom analiza si vom dispune cele legale.

GdS: Va e teama sa nu declansati un scandal?
M.M.: Sunt perioade din astea, asa... destul de incurcate. Chiar si in vechiul PUG erau tot felul de strapungeri de bulevarde care, la un moment dat, nu stiu daca mai sunt de actualitate.

GdS: Este infractiune sa emiti autorizatii fara PUG?
M.M.: Nu este prevazuta ca infractiune in lege. Problema este in felul urmator. Maine vine un om cu un proiect european care vrea autorizatie, ca altfel pierde banii. Ce face el? Poate da in judecata primaria. Primaria trebuie sa se miste.

GdS: Ce se intampla in situatia in care Craiova si comunele limitrofe au zone comune in PUG-urile lor?
M.M.: Cu foarte putine exceptii, revendicarile vin dupa anii 2000. Atunci au fost facute mare parte a PUG-urilor. Cand a venit boomul economic cu taxe si impozite, vezi speta Isalnita versus Craiova pentru combinat. Solutia este un act normativ care sa reglementeze aceste probleme. Va dau exemplu la Carcea. Pe prima strada si a doua a emis autorizatie Craiova, pe strazile din spate, Carcea. Sunt situatii in care oameni care au autorizatii emise de Craiova trebuie sa le reinnoiasca la Malu Mare, de exemplu. Tot ce este pe partea dreapta cand te duci catre Carcea, 600 de hectare, este in intravilanul comunei Malu Mare. Am vazut primul roman care a iesit in parlamentul canadian. Primul cuvant pe care l-a spus a fost: am ajuns aici pentru ca am respectat legea. Am avea multe de invatat din asta.

GdS: Mai construiesc firmele in aceasta perioada?
M.M.: Este o scadere semnificativa, la jumatate, fata de cresterea care a fost in 2007-2008. Din 2009 au inceput sa scada. Daca inainte iti venea bloc P+4, acum iti vine o intrare in legalitate. Sunt constructii facute mai demult si care acum intra in legalitate. In perioada de boom economic au fost tot felul de constructii, care de care mai ciudate. Acum ele incearca sa intre in legalitate. Legea inca mai permite. Constructorii s-au linistit acum, este o liniste totala. Cred ca, in momentul de fata, comunele din jurul Craiovei emit autorizatii cam cat Craiova, in conditiile in care in municipiu sunt foarte multe bransamente. Anul trecut cred ca au fost 1.400 de autorizatii de construire, din care jumatate sunt bransamente.

GdS: De ce credeti ca migreaza constructiile catre marginea Craiovei?
M.M.: Impozitele si costurile de constructie sunt mult mai mici. Mai sunt probleme cu regimul terenurilor. Pe un colt este intravilan si langa este extravilan, de exemplu.

GdS: Sunt probleme cu autorizatiile de construire emise pana acum?
M.M.: Sa stiti ca personalul din primarie care se ocupa de autorizatii este destul de bun fata de alte primarii din tara. Marea problema este ca nu se mai construieste, in schimb lumea vine cu tot felul de sesizari. Stiti, vecinul a facut gardul sau mansarda nu stiu cum. De-a lungul timpului toata lumea a spus: las ca merge, ma prinde, ma nu stiu ce. Vestitele balcoane, de exemplu, unde legea nu a fost respectata. Si noi dam amenzi, si Disciplina in constructii de la primarie da. Eu pot sa controlez primariile in privinta autorizatiilor, dar baza activitatii noastre este verificarea calitatii lucrarilor. De exemplu, la pasaj, lucrarile sunt foarte bune. Lucrarea este foarte grea. Am stat si m-am gandit. S-ar putea ca acele doua pasaje sa aiba o utilitate foarte mare la un moment dat. N-am fi nici prima, nici ultima tara pe unde trece un pasaj la asemenea nivel. Exemplu este Praga, unde pasajul trece tot la acest nivel al blocurilor. La fel pasajul Basarab din Bucuresti, este comparabil.

GdS: Exista vreun risc pentru cladirile din jurul pasajului subteran, tinand cont ca se va sapa adanc?
M.M.: Acolo vor fi niste ziduri de sprijin impozante. Cineva mi-a zis in felul urmator: ar sapa pe lateral, ar pune zidurile de sprijin si apoi ar decoperta pe zona centrala. Solutii se gasesc. Nu este nici un risc. El utilitate o sa aiba. Ah, ca o sa apara un anumit deranj, ca o sa reabiliteze si linia de tramvai... Ideea este sa se faca.

GdS: Cum sta Craiova ca firme de constructii?
M.M.: Rau. La noi vin foarte multe firme din afara orasului. Primaria ar trebui sa fie putin mai dibace, sa ia in calcul cat de util este ceea ce face. Va dau exemplu Camera de Comert. Nu merge ceea ce a construit. (Centrul expozitional - n.r.).

GdS: Cum vi se pare calitatea lucrarilor de pe strazi?
M.M.: Majoritatea lucrarilor gen pasaj, Centrul expozitional, drumuri nationale, pe programul operational, se fac mult mai bine decat lucrarile din bugetul primariei. In mod normal, nu au voie sa se strice. Tot ce se construieste pe orase si pe localitati rurale, exceptand P+M sau P+1, nu sunt supuse controlului calitatii. Restul se controleaza. Noi nu respectam legea pentru ca asa ne-am obisnuit. Nici autoritatile nu pun presiune si legea este facuta pentru niste nemti cinstiti. Am vreo trei monumente ale caror hartii le-am dat la Parchet, de exemplu. Unul pe Eugeniu Carada, unde niste domni au pus termopane, unul la Casa Armatei si altul la Centrul Creatiei Populare, unde la fel, s-a montat termopan pe cladire monument istoric. Aici este infractiune. Legea ar trebui sa o respecti in primul rand pentru siguranta ta.

GdS: Furnizorii de utilitati sparg de multe ori strazi proaspat reabilitate, fara sa le aduca la starea initiala.
M.M.: Primaria le da autorizatie de spargere, carosabilul bineinteles ca nu se reface la aceeasi calitate. Cea mai mare problema a fost aici relocarea utilitatilor, pentru ca nu stia nimeni pe unde are firele. Acum le-au mai descoperit, au mai taiat cate un fir. Iar astea se intorc impotriva noastra. Sunt cheltuieli. Acum tot ce inseamna cabluri trebuie sa fie in subteran. Asta inseamna iar spargeri. Nu stiu cat la suta din reteaua cu apa este reabilitata si, la un moment dat, o sa faci Tineretului si Olteniei si pe urma o sa ajungi la concluzia ca retelele trebuie reabilitate.

GdS: Care ar fi solutia?
M.M.: Parcul Poporului a fost facut in doi ani. Romanescu a fost un vizionar. Parcul este neschimbat de o suta de ani. Trebuie sa-ti mai vezi un pic prioritatile. Problema este ca, daca reabilitezi alimentarea cu apa si infrastructura subterana, o sa te voteze ceva lume, dar nu foarte multa, pentru ca nu se vede. Daca reabilitezi infrastructura rutiera, cum a fost cea de la parc, se vede. Constructorul poate fi sanctionat.

GdS: Ati sanctionat pe cineva?
M.M.: Cred ca nu.

GdS: Dar, tehnic, strada poate fi adusa la acelasi nivel calitativ?
M.M.: Mai exista si solutii moderne de foraje subterane care nu sunt foarte scumpe. In loc sa spargi strada, faci doua gauri in lateral, vii si forezi orizontal pe sub strada. E ceva mai scump, dar nu spargei strada. Primaria ar putea obliga firmele sa procedeze asa.

GdS: S-a tot vorbit de Delta ACM 93 ca ar castiga pe banda rulanta contractele...
M.M.: Sa stiti ca ei au ridicat destul de mult standardele in domeniul drumurilor, cel putin la zona noastra. Nu lucreaza rau deloc.

GdS: Rocada va place?
M.M.: Sa vedem cum se va comporta in timp. Momentan, rezista.

GdS: Centura de Nord?
M.M.: Scump. Sunt unele preturile cu care lucreaza Drumurile Nationale, altele cele ale primariilor. Eu am o singura problema din punct de vedere tehnic, pe DN 6, de exemplu. De la kilometrul 220 pana la 222 sunt patru benzi. Problema este la trecerea de la doua la patru benzi. Acolo se trece destul de brusc, este coroborata si cu o iesire din parcare. La kilometrul 220, cele patru benzi dau in doua. Eu vedeam acolo un sens giratoriu pentru ca este intrarea in Craiova, asa cum este in Timisoara
GdS: Cum vi se pare disputa dintre Radu Berceanu si Antonie Solomon?
M.M.: Fiecare trebuie sa mearga pe drumul lui.

GdS: De ce nu l-ati dat pe Solomon afara mai devreme?
M.M.: Omul spune mai multe. Ramasese membru simplu. Noi am incercat sa fim concilianti, sa nu producem tot felul de perturbari. Normal, domnul Solomon nu mai trebuia sa candideze. A facut deja doua mandate.

GdS: Daca il vrea poporul...
M.M.: Domn’e, poporului trebuie sa ii si faci ce i-ai promis. Prin cate a trecut dumnealui, trebuia sa-si regaseasca putin linistea. Vine un moment in viata cand... ii va fi mult mai greu de acum incolo cu politica. Eu cred ca va regreta clipa cand va candida, cu tot felul de intamplari, evenimente prin care a trecut. Tot timpul iÈ›i va aduce lumea aminte si iti creeaza un disconfort.

GdS: Cum vi se pare venirea lui Florentin Gust la PDL?
M.M.: Apreciez mult acest lucru. El stie mult mai bine ce se petrece dincolo. Aceste adevaruri s-ar putea sa conteze. Este la o varsta la care poate sa spuna multe in politica. El a castigat alegerile in 2008 in colegiul unde nu ne-am asteptat niciodata ca o sa pierdem.

GdS: Despre PDL se spune acum, asa cum se spunea si despre PSD mai de mult respectand cromatica, ca este ciuma portocalie...
M.M.: Cred ca vor veni anumite momente cand anumiti oameni or sa-l planga pe Traian Basescu.

GdS: Acum vorbiti ca Antonie Solomon...
M.M.: Trebuie sa-ti asumi momentele, cu bune, cu rele.

GdS: Dar nu vorbeam de Traian Basescu, ci de PDL.
M.M.: Si eu la fel va spuneam. In Mexic, un partid a fost la putere 47 de ani, un altul 47 de ani in opozitie. Sansele se joaca.

GdS: Sunteti multumit de activitatea consilierilor din consiliul judetean?
M.M.: Noi in mod normal trebuia sa ne legam de mult mai multe lucruri.

GdS: Si ce va tine?
M.M.: Clasa politica cred ca are o doza de superficialitate, trebuie sa recunoastem. Poate si noi avem partea noastra de vina, oricat am strigat noi, poate zicem ca ei au oricum majoritate in consiliu.