Camera Deputatilor a adoptat, marti, Legea votului uninominal, cu 231 de voturi "pentru", 11 voturi "impotriva" si 18 abtineri. Deputatii au mentinut pentru alegerile parlamentare pragul electoral de 5% sau castigarea a sase mandate de deputat si trei de senator. Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale se va face prin hotarire de Guvern, in urma hotaririi pe care o va lua o comisie parlamentara speciala. Textul legii nu face referiri la listele electorale suplimentare, alegerea senatorilor si deputatilor facandu-se prin vot uninominal, intr-un singur tur de scrutin. Deputatii au adoptat si un amendament al deputatului PSD Anghel Stanciu, care stabileste o modalitate de redistribuire a mandatelor de parlamentar in raport cu numarul total de voturi al partidelor sau aliantelor, si nu cu diferenta dintre voturile obtinute de un partid sau alianta in colegiu si voturile obtinute in intreaga circumscriptie.
Prevederile legii vor intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la modificarea unor legi pentru alegerea administratiei locale, inclusiv a presedintilor de Consilii Judetene, vor intra in vigoare la data inceperii procedurilor legale pentru primele alegeri locale care vor fi organizate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
Ce prevede noul sistem electoral
Alegerile se desfasoara intr-un singur tur de scrutin.
Teritoriul national este impartit in 42 de circumscriptii electorale, echivalente celor 41 de judete si municipiului Bucuresti. Fiecare circumscriptie electorala are in componenta un anumit numar de colegii uninominale, echivalente cu numarul de mandate de deputati sau senatori repartizate pentru judetul respectiv. In proportie de 95% se pastreaza acelasi numar de mandate existent la alegerile din 2004, deci vor fi 330 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 135 la Senat, norma de reprezentare fiind de 70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 pentru un senator.
Pragul electoral pentru partide este de 5%; exista si un prag alternativ care da dreptul de a accede in Parlament partidelor care nu au facut pragul electoral, dar au candidati castigatori in 6 colegii uninominale la Camera si in 3 colegii uninominale la Senat.
In fiecare colegiu, un partid politic are dreptul sa inscrie un singur candidat; alegatorul voteaza punand stampila pe un singur candidat la Camera si pe un singur candidat la Senat. Candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus 1 voturi devin automat parlamentari; daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral, respectivii nu intra in Parlament. Toate voturile obtinute de candidati se insumeaza la zestrea judeteana si pe tara a partidelor din care fac parte.
Celelalte mandate se vor atribui in felul urmator: se calculeaza, intr-o prima etapa, cate mandate revin fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala; se scad (daca exista) mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet, prin castigarea cu majoritate calificata a unui colegiu; urmeaza ca la nivelul fiecarei circumscriptii sa se constituie o "lista de partid", in care vor fi trecuti candidatii respectivului partid in ordinea descrescatoare a voturilor obtinute. La nivel de circumscriptie/judet se atribuie mandate celor mai bine plasati candidati din partidele care au dreptul la mandate, dar numai in functie de coeficientul electoral obtinut. Exista posibilitatea ca in urma acestei faze a distribuirii sa nu se atribuie toate mandatele dintr-un judet. Cele neatribuite se redistribuie in functie de procentul obtinut la nivel de tara de catre partide, tot candidatilor cel mai bine cotati in partidele lor din judetele respective. Nu este posibil ca vreun mandat de parlamentar "sa plece" intr-un alt judet.
In premiera, romanii cu domiciliul in strainatate isi aleg - dintre ei - patru deputati si doi senatori.
Presedintii de Consilii Judetene se aleg prin vot uninominal intr-un singur tur de scrutin, castigator fiind declarat cel care obtine majoritatea simpla.