Legea salarizarii unice nu va intra in vigoare anul viitor, documentul urmand sa fie amanat pana in 2012. Potrivit liderului deputatilor minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian "aplicarea grilei de salarizare va mai dura, vor fi date anual legi de aplicare".
Premierul Emil Boc le-a prezentat ieri parlamentarilor coalitiei, variante privind Legea salarizarii unitare, aratand ca salariul minim pe economie ar urma sa fie de 670 de lei. Potrivit unor surse parlamentare, in varianta prezentata de Boc se arata ca in 2011 vor fi cresteri salariale de pana la 15% la toate salariile, pornind de la nivelul de acum al salariilor. De asemenea, premierul a sustinut ca pentru persoanele cu venituri mai mici de 1.000 de lei trebuie sa se gaseasca o forma de compensare. Boc i-a anuntat pe ministri ca forma finala a legii salarizarii unitare va fi negociata in zilele imediat urmatoare cu FMI, dupa care va fi aprobata de guvern in sedinta speciala, programata pentru luni, si transmisa imediat la Parlament
Guvernul a convenit cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana ca salariul minim sa nu fie majorat cu mai mult de rata inflatiei din ultimii doi ani, respectiv pana la 670 de lei, anunta, in 9 noiembrie, Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Potrivit acestuia, un numar de 71.000 bugetari au in prezent salariul minim. Secretarul de stat a mai precizat ca daca sindicatele si patronatele ajung la un acord privind salariul minim din contractul colectiv national la 750 de lei, de exemplu, aceasta valoare nu va fi aplicata si pentru bugetari.
Reprezentantii Guvernului si cei ai sindicatelor si patronatelor nu au ajuns la nicio concluzie in cazul nivelului salariului minim in 2011, la finalul discutiilor de marti, de la Ministerul Muncii, sindicalistii declarand ca "ministrii au excelat prin tacere".

Basescu: Ma asteptam sa iesiti botiti

Presedintele Traian Basescu le-a spus membrilor Cabinetului, dupa discutia acestora cu grupurile parlamentare ale coalitiei pe tema legii salarizarii unitare, ca se astepta ca ministrii sa iasa "mai botiti" de la intalnire, dar ca observa ca acestia sunt "fresh". Presedintele a participat ieri la inceputul sedintei de guvern.

Modificari ale Codului Muncii

Ministrul Muncii, Ioan Botis, a mentionat ieri ca infirma "orice speculatie" care se face in legatura cu modificarea Codului Muncii, el raspunzand astfel la o intrebare privind vehicularea ideii ca ziua de lucru sa ajunga la 12 ore.Ministrul Muncii a spus, la Parlament, inaintea sedintei cu parlamentarii coalitiei, ca saptamana viitoare va avea o intalnire cu sindicatele si patronatele, prilej cu care vor fi deschise discutiile privind oportunitatea modificarii Codului Muncii.
Vicepresedintele "Cartel Alfa" Petru Dandea declara in septembrie ca Ministerul Muncii are intentia de a introduce in Codul Muncii un principiu numit flexibilizarea angajarii, principiu care ar permite angajatorului sa decida concedieri fara motivare si notificare, acesta distrugand protectia sociala.
Premierul Emil Boc anunta, in 12 august ca guvernul si-ar putea asuma din nou raspunderea in fata Parlamentului pentru adoptarea unor legi importante, precum Codul asistentei sociale si modificarea Codului Muncii si a Legii salarizarii unitare in sectorul bugetar.
Potrivit Codului Muncii, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


Tinta de deficit bugetar convenita cu FMI

Guvernul a convenit cu FMI pentru primul trimestru de anul viitor o tinta indicativa de deficit bugetar de 5,7 miliarde de lei, in scadere cu o treime fata de perioada similara din acest an, respectiv mai mic cu 2,7 miliarde de lei comparativ cu martie 2010. Scrisoarea suplimentara include si angajamentul guvernului de a reduce deficitul bugetar in 2012 la 3% din PIB, dar releva ca acest obiectiv va impune mentinerea restrictiilor in zona de cheltuieli si poate obliga si la alte masuri suplimentare, fara ca la acest moment sa fie nominalizate.






Romania are un acord de finantare externa cu FMI, UE si alte institutii financiare internationale, in suma de aproximativ 20 miliarde de euro. Romania a primit pana acum transe in valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond si de 3,65 miliarde de euro de la Comisia Europeana.