Guvernul si-a angajat raspunderea, joi, pentru proiectul legii Educatiei Nationale, in fata plenului reunit al Parlamentului.
Daca in termen de trei zile de la asumarea raspunderii deputatii si senatorii nu au initiat nicio motiune de cenzura la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se considera adoptat.
Daca este depusa motiune de cenzura si aceasta primeste votul majoritatii deputatilor si senatorilor atunci Guvernul este demis.
Liberalii au anuntat deja ca vor sa depuna motiune de cenzura in urma asumarii raspunderii Guvernului pe proiectul legii Educatiei. Se pare ca social-democratii ii vor sprijini pe liberali pentru a completa lista de semnaturi, precum si pentru intocmirea textului motiunii.
Totodata, pe data de 3 noiembrie Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii procedurii de adoptare prin asumarea raspunderii guvernamentale a acestui act normativ.
Proiectul de lege instituie invatamantul obligatoriu de zece clase, grupa pregatitoare si clasa a IX-a fiind incluse in gimnaziu.
Guvernul a adoptat si o serie de amendamente depuse de parlamentari, printre modificarile aduse proiectului fiind si intarirea componentei profesionale.
‘In urma unor propuneri venite de la Comisia de Educatie din Senat, componenta de invatamant profesional a fost intarita, astfel incat invatamantul profesional sa nu mai fie o cale a esecului, tinerii care, sigur, nu pot sa mearga altundeva, merg sper profesional. Ruta profesionala trebuie sa fie o ruta a succesului in viata‘, a explicat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, la finalul sedintei de Guvern de miercuri in care s-a adoptat proiectul de lege.
De asemenea, a fost relaxat regimul instituit in proiectul initial, potrivit caruia membrii de partid nu puteau fi directori de scoli si licee. Printr-un amendament, s-a stabilit ca directorii sa nu ocupe functii de conducere in partide.
'Poate cel mai mare rau adus invatamantului din Romania a fost politizarea. Prin acest proiect de lege facem un pas inainte spre ceea ce inseamna depolitizarea invatamantului in Romania, atat in invatamantul preuniversitar, cat si in invatamantul universitar. Este vorba de a nu detine functii de conducere politice si tot asa cum este interzisa, de exemplu, posibilitatea ca un rector sa aiba in acelasi timp functii politice importante. Apartenenta la un partid politic este un drept constitutional al fiecaruia, dar vrem sa ne asiguram ca scolile si universitatile noastre nu sunt conduse si nu exista o mana lunga a politicului in ele', a sustinut Daniel Funeriu.