In a treia zi a Forumului, Ion Iliescu a participat la panelul: 'Migratie si Securitate', prezidat de Jaques Barrot, Vice-Presedinte al Comisiei Europene. Prezentam in continuare textul alocutiunii.
"Domnule Presedinte, Distinsi participanti, Doamnelor si domnilor,
Doresc in primul rand sa multumesc Comisarului European - domnului Jacques Barrot pentru cuvantul introductiv la tema panelului nostru.
Permiteti-mi cateva remarci asupra subiectului acestui panel :
1. Sfarsitul Razboiului Rece nu a insemnat, din pacate, reducerea numarului si gravitatii amenintarilor la adresa pacii si securitatii la nivel global, dimpotriva. Amenintarile s-au inmultit si s-au diversificat, dupa cum au demonstra-o atentatele teroriste de la 11 septembrie, din Statele Unite ale Americii, din Spania si din marea Britanie, din India, Pakistan si din alte tari asiatice. Mai mult, ultimele doua decenii au consemnat esecul neproliferarii nucleare si accesul tot mai multor state la arme de distrugere in masa si la mijloace de ducere la tinta.
Am asistat in acesti douazeci de ani la multiplicarea conflictelor armate, a razboaielor civile, si la genocidurile din Rwanda si din Darfour. Extremisme de tot felul s-au facut simtite, de la extremism religios la extremism motivat ideologic. Cu toate ca economia mondiala a cunoscut o crestere spectaculoasa in ultima jumatate de secol, saracia a ramas in continuare o mare problema globala.
Nu putem sa nu amintim aici si schimbarile climatice, care afecteaza mai ales tarile sarace. Masurile luate pentru contracararea efectelor lor sunt ineficiente. Toate acestea au generat, in ultimele doua decenii, ample fluxuri migratoare, la nivel global.
Tarile dezvoltate din emisferica nordica sunt tinta de predilectie a acestor fluxuri migratoare, nu doar pentru ca aici exista oportunitati in plan economic, ci si pentru ca exista democratie, drepturi si libertati cetatenesti, o mai mare toleranta etnica si religioasa, sisteme eficiente de protectie sociala.
Multa vreme aceste tari din nordul dezvoltat, inclusiv tarile membre ale Uniunii Europene, au tolerat, intre niste limite, pe langa emigratia legala, si o anumita emigratie ilegala. Motivele au fost in principal de natura economica: aceste tari se confrunta cu fenomenul imbatranirii populatiei, cu efecte asupra cresterii economice, a costurilor protectiei sociale si a sistemelor de pensii.
Daca migratia legala faciliteaza integrarea noilor veniti in tesutul social al patriei de adoptie, nu acelasi lucru il putem spune despre migratia ilegala. Aceasta genereaza conflicte de natura etnica si religioasa, xenofobie si rasism, violenta si respingerea in bloc a fenomenului. Pe acest fond, la alegerile europene din aceasta luna am asistat la ascensiunea extremei drepte, veste proasta pentru procesul integrarii europene.
2. Extinderea spre est a UE si primirea a 12 noi tari membre a nascut, cum se vede, temeri si tensiuni in vestul Europei. Ele sunt de inteles. Dar, primirea noilor membri a oferit o oportunitate UE sa se afirme ca un actor politic major in plan global, cat si in plan economic. Aderarea noilor membri are un cost, dar el nu este atat de mare pe cat s-a spus de catre eurosceptici, ba, mai mult, avantajele aderarii depasesc cu mult costurile.
Un cost il reprezinta si problemele sociale determinate de migratia fortei de munca din estul in vestul Europei. Ea a nascut o serie de reactii de respingere, motivate economic, dar si civilizational. Integrarea muncitorilor din est nu este usoara. Dar nici atat de grea pe cat lasa de inteles unii politicieni populisti, care explica unele dificultati prin venirea celor din est.
Sunt tari care uita ca multi dintre cetatenii lor migrau, nu cu mult timp in urma, in tari dezvoltate, in cautarea unei vieti mai bune. Italieni, greci, spanioli, portughezi, au fost si ei priviti nu cu mult timp in urma asa cum sunt priviti acum instalatorul polonez sau culegatorul roman de capsuni. Numai ca in spatele acestei imagini usor caricaturale se afla realitati mult mai complexe. De fapt, cei care pleaca primii sunt cei cu inalta calificare, fie ca este vorba despre medici, personal medical, fie ca este vorba despre profesori, ingineri, muncitori de inalta calificare. Toti contribuie de o maniera semnificativa la cresterea bunastarii tarilor de adoptie.
Multi cetateni din vestul Europei inclina sa vada in cetatenii tarilor din est, recent primite in Uniune, tot emigranti, ceea ce este, cel putin formal, o eroare. Aceasta confuzie este intarita de masurile luate de unele tari membre, care limiteaza accesul acestor noi veniti pe piata muncii, ceea ce incurajeaza munca la negru si un anumit dumping social, muncitorii din est fiind mai prost platiti.
Cei mai multi romani lucreaza in Italia si in Spania. Si aceasta din motive sentimentale, de compatibilitate de limba si de valori. Italia este atractiva pentru romani. Marea majoritate a lor s-a integrat bine, si este respectata de populatia locala. La fel se intampla si in Spania, si in alte tari europene in care s-au stabilit romani.
Sigur, exista si exceptii, si ele sunt deranjante. Dar cred ca fiecare tara membra a Uniunii are toate instrumentele legale si mijloacele de a impune legea acolo unde ea este incalcata. Romania a cooperat cu buna credinta cu autoritatile tarilor membre.
Manipularea mediatica a unor cazuri tragice a generat manifestari xenofobe si rasiste indreptate impotriva cetatenilor romani.
3. Se pune intrebarea: de ce sunt folositi romanii drept argument si obiect al urii colective? Cel mai adesea din cauza rromilor. In ceea ce-i priveste pe rromi, acestia sunt foarte vizibili, sacaitori, modul lor de viata este diferit de al altora.
Confuzia intre denumirea de rromi, adoptata in ultimii ani, si romani a fost speculata iresponsabil.
Nu spun ca etnicii romani nu comit infractiuni in Europa. Dar confuzia cu rromii amplifica reactia multor europeni fata de romani. Lucrurile sunt periculoase si din alt punct de vedere: nemultumirea sociala, generata de criza economica si de consecintele amplificarii fenomenului imigratiei ilegale a fost canalizata, prin campanii de manipulare prin presa, asupra unui tap ispasitor, rromii, pe care multi in vestul Europei ii identifica acum cu romanii. Pozitiile politice extremiste nu rezolva nimic. Regret ca dupa Italia, acum si in Irlanda de Nord rromii din Romania sunt victimele rasismului.
Problema integrarii rromilor este una europeana, si necesita o abordare speciala, la nivel european. Noi, in Romania, am desfasurat o serie de programe de integrare. Unele au avut succes, altele, mai putin. Dar ceea ce ne-au cerut unii, restrangerea dreptului lor la libera circulatie, spre exemplu, este o non-solutie, pentru ca aduce atingere unui drept esential, dreptul la libera circulatie, si Romania nu se poate intoarce in timp.
4. Toate tarile europene, inclusiv Romania, traverseaza o criza a democratiei reprezentative. Care nu se rezolva nici cu incitarea la violenta impotriva imigrantilor(desi romanii NU pot fi tratati ca imigranti, ei sunt azi cetateni europeni), nici cu armata pe strazi, nici cu garzi civice. Iar criza economica este cu atat mai putin susceptibila de a se rezolva cu astfel de masuri.
Criza democratiei reprezentative este insotita de criza cetateniei, criza valorilor morale si politice. Iar raspunsul la aceste crize este consolidarea Uniunii Europene, amplificarea si adancirea integrarii, solidaritate si intarirea spiritului civic, construirea identitatii europene. Si mai ales revigorarea modelului social european. Pacea sociala are un cost, dar ea este indispensabila pentru revenirea la cresterea economica.
Ce putem face concret? In ceea ce priveste miscarea fortei de munca la nivelul UE, cea mai buna solutie ar fi renuntarea la orice fel de conditionari pentru intrarea cetatenilor comunitari pe piata muncii. Acest lucru ar permite o mai usoara integrare sociala a noilor veniti. In ceea ce-i priveste pe cetatenii extra-comunitari, aici lucrurile trebuie rezolvate prin structurarea unei politici europene in domeniu, dublata de politici adecvate de integrare a noilor veniti si de combatere a rasismului si a xenofobiei.
Ideile prezentate de domnul Jacques Barrot privind masurile deja stabilite si cele preconizate de Comisia Europeana dau o anumita perspectiva asupra stabilirii unui cadru coerent de abordare a problemelor atat de delicate referitoare atat la miscarea interna a fortei de munca in cadrul UE, cit si imigratia - legala si ilegala - din afara Uniunii Europene
Pe de alta parte trebuie sa actionam si asupra cauzelor care genereaza mari fluxuri migratoare, in special asupra celor de natura politica si economica, dar si asupra efectelor schimbarilor climaterice. Ajutoarele pentru dezvoltare s-au micsorat drastic in ultimul timp, ca urmare a crizei economice globale. Multe tari in curs de dezvoltare sunt afectate drastic de reducerea comertului mondial. Este inevitabil ca emigratia din motive economice sa creasca in perioada urmatoare.
Impreuna putem depasi aceste probleme si putem face din Europa o regiune toleranta si multiculturala, care respecta diferenta si favorizeaza integrarea, nu fragmentarea si ghetoizarea, care favorizeaza solidaritatea umana si respinge orice forma de discriminare. Unitatea in diversitate trebuie sa fie deviza Europei unite. Va multumesc pentru atentie".