Terenurile statiunilor de cercetare-dezvoltare nu vor mai putea fi retrocedate decat dupa reguli bine scrise. Cazuri precum cel de la Simnic, statiune ce a fost decimata de fosta conducere a Prefecturii Dolj, se vor transforma automat in ani grei de puscarie.Dupa ani de cazna prin comisiile de specialitate din parlament, Legea cercetarii a fost in cele din urma publicata in Monitorul Oficial pe 30 martie, dupa ce a fost promulgata de presedintele Traian Basescu. Initial, proiectul de lege interzicea retrocedarea terenurilor proprietate publica a statului aflate in administrarea institutiilor de cercetare-dezvoltare, dar presedintele s-a opus si a cerut eliminarea respectivului articol. "Consideram ca o atare prevedere este inoportuna si aduce grava atingere procesului de restituire a proprietatii, precum si legilor proprietatii pana la finalizarea procesului de retrocedare a proprietatilor preluate abuziv", se arata in cererea de reexaminare a proiectului de lege trimis de presedintie in octombrie 2008. In cele din urma, articolul a fost eliminat, dand posibilitatea fostilor proprietari sau mostenitorilor lor sa-si primeasca pamanturile inapoi. Cu o singura conditie, insa. Terenul sa nu fie indispensabil cercetarii. Retrocedari cu masuraPotrivit Legii nr. 45/2009, privind organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare, terenurile date in administrarea institutiilor si unitatilor de cercetare-dezvoltare de drept public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile si nu pot fi scoase din proprietatea publica si din administrarea unitatilor de cercetare-dezvoltare decat prin lege. Asta inseamna ca numai parlamentul poate decide daca o anumita suprafata de teren revendicata de la o statiune poate trece din proprietatea statului in cea privata a unei comune pentru restituire. Pana acum, terenurile puteau fi transferate prin hotarare de guvern. Exceptie fac cele retrocedate Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti", forul suprem in materie de cercetare-dezvoltare. De asemenea, terenurile administrate de statiuni nu pot face obiectul nici unei compensari ca rezultat al solicitarilor de reconstituire a drepturilor de proprietate, dupa cum se arata in Legea nr. 45. Aceasta precizeaza la articolul 52, alineatul 1, ca terenurile apartinand fostilor proprietari, dar indispensabile activitatii de cercetare, pentru colectiile de material biologic etc., raman in administrarea unitatilor de profil. Restul pot fi retrocedate, dupa cum spune unul dintre membrii Academiei, Valeriu Tabara. "Doar terenurile indispensabile cercetarii nu pot fi retrocedate. Daca fostii proprietari fac dovada dreptului de proprietate in perimetrul statiunii, terenul se poate retroceda. Am vazut ce s-a intamplat la Craiova. Am facut plangere la DNA impotriva mai multor prefecturi, printre care si cea din Dolj. La Craiova se va intampla ce a fost si la Baneasa (scandalul Doi si un sfert - Puiu Popoviciu - n.r.)", a declarat Tabara. Acesta a precizat ca, in ciuda faptului ca Legea nr. 45 spune ca transferul terenului din domeniul public al statului se face numai prin lege, acest lucru se poate face si prin ordonanta a guvernului. "Ordonanta are putere de lege. Si, chiar daca se face prin lege, procesul nu va dura mult, cel mult doua-trei luni", a spus Tabara. Interzis la furatNoua lege le da peste mana prefectilor avizi de pamant sa interpreteze legea in functie de interesele lor si ale clientelei politice. Articolul 55, alin. 5 spune negru pe alb ca este interzisa trecerea terenurilor aflate in administrarea unitatilor de cercetare-dezvoltare indispensabile cercetarii din domeniul public al statului in cel privat al statului, prin hotarare a comisiei locale sau a celei judetene. Jaful de la Statiunea Simnic s-a facut tocmai prin folosirea acestei metode. Comisia judeteana a adoptat mai multe hotarari prin care a luat aproape o mie de hectare de teren din proprietatea statului si administrarea statiunii si le-a dat comisiilor locale din Simnicu de Sus si Ghercesti, care au pus in posesie persoane mai mult sau mai putin indreptatite.