Senatorul Gabriel Mutu a sustinut o declaratie politica intitulata 'La vie en rose'.
Mi-am intitulat declaratia politica de astazi "La vie en rose", pentru ca pare-se asa se vede viata in Romania prin lentila celor care si-au asumat sa ne conduca. Totul pare ca merge uns ca pe roate si nimeni si nimic nu ii poate determina pe actualii guvernanti sa revina cu picioarele pe pamant.
Faptul ca toti, de la presedinte pana la secretarii de stat si parlamentarii care alcatuiesc arcul puterii, considera ca Opozitia se comporta ca in orice moment al sau si ca nu fac altceva decat sa critice, pentru ca asta presupune aceasta institutie, in schimb oamenii sunt intr-o stare completa de beatitudine ma face sa ma intreb daca intre guvernanti si guvernati mai exista vreo conexiune.
Vedem cu totii cum inclusiv in comunicate oficiale prim ministrul Romaniei ne vorbeste cum tara, prin masurile pe care le-a adoptat guvernul, este foarte aproape de a iesi din recesiune. Mai mult, am auzit cum chiar de la 1 aprilie Romania va inregistra un al doilea trimestru consecutiv de crestere economica. Tare mi-e frica insa sa nu fie vreo pacaleala.
Pentru ca experienta ultimilor ani ne-a dovedit cu prisosinta faptul ca premierul isi face proiectii mai mult decat optimiste pentru ca apoi sa gaseasca tot felul de justificari pentru a-si masca nerealizarile.
Daca acest optimism si aceste previziuni ar fi fost facute doar prin turneele din tara pe unde premierul isi face campania interna era oarecum de inteles. Desi sa iti minti propria echipa nu este tocmai corect. Dar premierul, dupa cum spuneam, face astfel de declaratii inclusiv in fata opiniei publice care este mai mult decat bulversata.
De ce spun ca populatia este bulversata? Pentru ca fiecare a resimtit imediat atunci cand i-a fost taiat salariul, cand a primit pensia redusa, cand indemnizatia pentru cresterea copiilor a fost diminuata, cand a crescut TVA-ul sau cand au fost eliminate foarte multe forme de asistenta sociala. Cu alte cuvinte oamenii au simtit aceste efecte negative foarte repede, insa acum cand guvernantii vorbesc de crestere economica, nu reusesc sa intrevada orizonturi mai bune.
Mai nou, acest guvern isi sustine contraperformantele prin intelegerea antitetica a teoriilor enuntate de economisti de marca. Cazul in care Emil Boc a sustinut in fata plenului Parlamentului ca ceea ce realizeaza guvernul sau este in pas cu principiile lui CRISTOPHER PISSARIDES iar ulterior acest economist a sustinut contrariul, da dovada faptului ca la nivelul executivului capacitatea de intelegere este oarecum limitata.
Am tinut sa fac aceste precizari pentru ca in acest week-end premierul a continuat sa vorbeasca in termeni de crestere economica, de bunastare si iesire din recesiune. Asta in conditiile in care cresterea din trimestrul precedent a fost una de 0,1%, adica insesizabila.
Toate acestea se petrec insa in contextul in care Romania tocmai ce s-a angajat intr-un nou acord, ce-i drept preventiv, cu Fondul Monetar International. Din cate stiu eu acest tip de angajamente nu sunt caracteristice tarilor in care economia este pe un drum bun. Dar fara sa isi dea seama, prin acest angajament se subintelege faptul ca exista un risc ridicat in privinta stabilitatii economice de la noi.
Premierul vorbeste de crestere economica in conditiile in care deficitul bugetar este mai mare decat dublul tintei de 3% sau atunci cand incapacitatea statului roman de a atrage fonduri europene este una deja proverbiala.
Ramai mirat atunci cand premierul vorbeste de reducerea aparatului bugetar, de reforma produsa in mandatul sau la nivelul administratiei publice, iar astazi J FRANKS declara ca in Romania cheltuielile publice sunt infestate de ineficienta. Toate acestea in conditiile in care pentru actuala putere totul merge ca pe roate, economia merge intr-o directie buna iar viata oferita romanilor de catre portocalii este, cum altfel, decat roz?