Fostul sef al statului, Ion Iliescu, a fost pus sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990
Fostul sef al statului, Ion Iliescu, a fost pus sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990, sub aspectul savirsirii mai multor infractiuni, printre care instigare la tratamente neomenoase, cercetare abuziva si arestare nelegala, ne-au informat surse judiciare. Potrivit acestora, procurorii militari ar putea emite pe numele lui Ion Iliescu un mandat de aducere, avind in vedere ca, desi a fost asteptat mai bine de doua ore, nu s-a prezentat ieri la audieri. Aflat la Senat, Ion Iliescu a declarat, fara sa stie ca a fost pus deja sub acuzare, ca si-a trimis avocatul la Parchet pentru a stabili impreuna cu procurorii o alta data la care poate fi audiat... Ancheta privind mineriada din 1990, in care sint cercetate aproximativ 20 de persoane, include acuzatii precum subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si crime contra umanitatii, tilharie, distrugere, asociere in vederea comiterii de infractiuni, arestare ilegala si cercetare abuziva, precum si aplicare de rele tratamente.

Pe mina procurorilor militari

Dupa intilnirea cu procurorii militari, avocatul fostului presedinte al tarii, Radu Ghergovan Silinescu, a declarat presei ca Ion Iliescu a fost pus sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990. Potrivit aparatorului, "paleta" acuzatiilor este "foarte larga", Iliescu aflindu-se in aceeasi situatie cu Gelu Voican Voiculescu si Petre Roman. In legatura cu invinuirile care i s-au adus lui Iliescu, surse judiciare ne-au declarat ca, printre ele, se numara cea de instigare la tratamente neomenoase, cercetare abuziva si arestare nelegala, precum si genocid si propaganda pentru razboi. La inceputul anului trecut, in urma unei intilniri intre seful Ministerului Public si liderul Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), Viorel Ene, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a constituit o echipa care sa se ocupe de finalizarea dosarelor privind mineriada din 1990. In timpul intrevederii, Ene ii ceruse lui Botos sa-l desemneze pe generalul magistrat Dan Voinea, fostul sef al Parchetelor Militare, sa continue cercetarile pe care le-a facut, impreuna cu echipa sa, in cazurile mineriadei din '90.

Plingerea victimelor

In plingerea penala, formulata in 1997, AVM ii acuza pe Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac, Traian Basescu si Gheorghe Robu de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor din centrele miniere importante ale tarii in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, rangi, tirnacoape, lanturi, cabluri electrice), distrugind lacasuri de invatamint, laboratoare etc.". AVM mai sustinea ca minerii au "sechestrat, maltratat, schingiuit, violat si ucis" si ca politistii au fost complicii minerilor, iar procurorii au arestat, anchetat si maltratat ilegal oameni nevinovati. Sesizarea AVM a fost inregistrata, initial, la Parchetul civil, care, la 26 mai 1997, si-a declinat competenta in favoarea procurorilor militari, avind in vedere ca doua dintre persoanele reclamate aveau, la acea data, calitatea de militar - Mihai Chitac (fost ministru de interne) si Gheorghe Diamandescu (fost sef al Inspectoratului General al Politiei).

"Aprobata de Guvernul Romaniei"

Potrivit raportului intocmit in februarie 1998 de actualul Parchet de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii militari "detin probe ca mineriada din '90 a fost aprobata de Guvernul Romaniei". "In perioada 14-17 iunie 1990, potrivit dispozitiilor primite din partea guvernului, MApN a asigurat hranirea si echiparea unor forte civile ce au participat la restabilirea linistii si ordinii publice in Capitala", se mai preciza in raport, aratind ca MApN a distribuit produse minerilor in valoare de 886.000 de lei. Un an mai tirziu, in aprilie 1999, era pus sub acuzare generalul Victor Athanasie Stanculescu (fost ministru al apararii), invinuit fiind de procurorii militari de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Cei 958 de mineri care au primit uniforme militare nu le-au mai predat unitatii, astfel ca MApN a fost pagubit, in 1990, cu aproximativ un milion de lei. In acelasi dosar era cercetat si Ioan Napau (fost lider sindical si fost primar al orasului Lupeni), acuzat de favorizarea infractorului, pentru ca i-ar fi determinat pe mineri sa declare altceva politistilor care au anchetat, in 1990, imprejurarile in care ortacii au ajuns la Bucuresti.

Scene de groaza

In seara de 13 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit in Bucuresti, pentru "a restabili ordinea in Capitala", dupa ce fusesera incendiate si devastate sediile Politiei, Ministerului de Interne si Televiziunii Romane. In urmatoarele doua zile, minerii inarmati cu rangi, topoare si bite au devastat sediile unor partide din opozitie si pe cel al Facultatii de Arhitectura, precum si alte locuri din apropierea Pietei Universitatii, decretata de catre studenti "kilometrul zero al democratiei". Primii trimisi in judecata, la opt ani de la producerea evenimentelor din Piata Universitatii, au fost Nicolae Camarasescu (inginer in cadrul Exploatarii Miniere Aninoasa) si Denes Domokos (fost miner sef de schimb la Exploatarea Miniera Livezeni), condamnat definitiv la zece ani de inchisoare pentru ca a incercat sa-l decapiteze pe fostul lider al studentilor, Marian Munteanu. Tot pentru mineriada din '90 a fost trimis in judecata Mihai Chitac, acuzat alaturi de alti cinci fosti ofiteri pentru violentele inregistrate in zona Ministerului de Interne, soldate cu uciderea a patru persoane.

101 dosare

La mineriada au participat 40.000 de persoane. Au fost facute investigatii la toate exploatarile miniere, de unde au fost ridicate 4.264 de file de documente. Din cele 21 de dosare de la Politie, s-au constituit la Parchet 101 dosare, fiind audiate peste 150 de parti vatamate si martori, intr-un final luindu-se decizia de a se forma un singur dosar -160/P/1997. Majoritatea infractiunilor vizind actiunile de strada s-au prescris in 1995, astfel ca s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Ancheta privind anumite fapte s-a disjuns, fiind constituite patru dosare. Dosarul 74/P/1998 priveste imprejurarile in care au fost impuscati mortal Gheorghe Druncea, Valentin Mocanu, Mitrita Lepadatu si Gheoghita Dunca. Dosarul 76/1998 cuprinde listele de plata a minerilor veniti la Bucuresti si pontati ca fiind la locul de munca, in perioada 14-17 iunie 1990, iar dosarul 77/1998 se refera la sustinerile AVMR potrivit carora, in iunie 1990, au fost ucise mai multe persoane. In acest caz, pina in prezent, au fost audiati Miron Cozma, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu si amiralul in rezerva Emil Cico Dumitrescu.