Guvernul s-a reunit luni dimineata, la ora 10.00, in sedinta speciala, pentru a aproba varianta finala a proiectului de modificare a Codului Muncii. Executivul va trimite documentul la Parlament, in vederea angajarii raspunderii. Opozitia anunta motiune de cenzura, iar sindicatele incep de luni proteste in toata tara.
Forma finala a Codului Muncii a fost aprobata. Codul Muncii va fi trimis Parlamentului pentru ca Guvernul a anuntat deja saptamana trecuta ca isi va asuma raspunderea.
Luni, in jurul orei 18.15 vor fi facute declaratii pe aceasta tema.
Sindicalistii nu sunt de acord cu modificarea articolului prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare, aratand ca instituirea acestui drept, fara a se preciza un sistem de limitare rezonabila a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite, deschide calea catre abuzuri.
"Angajatorii vor putea stabili obiectivele in asa fel incat salariatii nu vor putea realiza niciodata salariul negociat si vor putea fi concediati cu usurinta pentru necorespundere profesionala, daca nu indeplinesc obiectivele de performanta", precizeaza "Cartel Alfa".
Sindicalistii nu sustin nici propunerea Guvernului prin care se elimina limitarea posibilitatii de prelungire a delegarii salariatului doar o singura data pentru 60 de zile. In opinia acestora, prin aceasta prevedere salariatii vor putea fi constransi sa accepte delegari multiple sau permanente, fara ca angajatorul sa mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate in contractul individual de munca (CIM) si la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceste intr-un astfel de regim.
Alte prevederi respinse de sindicalisti se refera la acordarea dreptului angajatorului - sub pretextul reducerii temporare a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariatilor de la cinci la patru zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, precum si de a trimite salariatii in concediu fara plata pe o perioada de 15 zile lucratoare consecutive pe an.
O alta propunere pe care sindicatele nu o agreeaza se refera la concedierile colective si la criteriile sociale convenite prin contractele colective de munca pentru departajarea salariatilor, excluzandu-se cu desavarsire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanta in cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariati.
Totodata, sindicalistii "Cartel Alfa" considera ca prin modificarea articolului 72 se elimina din Codul Muncii dreptul de preferinta la angajare recunoscut salariatilor concediati, in situatia in care angajatorul isi reia activitatea mai inainte de trecerea unei perioade de noua luni dupa concedierea colectiva, "ceea ce pune in evidenta inca o data ca modificarile propuse servesc acelor angajatori care nu doresc sa aiba nicio responsabilitate sociala".
O alta modificare contestata de sindicalisti se refera la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate incheia un contract pe durata determinata si la introducerea posibilitatii prelungirii contractului, fara limita de numar al prelungirilor si fara limita ca durata a perioadei de prelungire. In opinia acestora, consecinta va fi precarizarea muncii salariatilor, datorita generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata.
Sindicalistii nu sustin nici prevederile referitoare la Agentiile de munca temporara, intrucat, eliminandu-se limitarea situatiilor in care un angajator putea recurge la munca temporara, angajatorii vor recurge din ce in ce mai mult la angajari prin intermediul acestor agentii, avand in vedere că salariul unui lucrator angajat in acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat in plata.
Nici perioada de referinta pentru calculul duratei maxime legale a timpului de munca, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsa pana la 12 luni, fara a fi necesar ca extinderea sa se faca prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, nu este agreata de partea sindicala.
In opinia sindicalistilor, modificarea va avea ca efect si eliminarea negocierii colective la nivel de ramura ca mecanism de extindere a perioadei de referinta.
O alta propunere respinsa de sindicalisti se refera la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator de la 30 de zile la 60 de zile.
Nici articolul prin care se stabileste ca normele de munca se fac si se modifica doar de catre angajator, fara acordul salariatului sau al sindicatului, nu este sustinut de partea sidicala, care considera ca astfel patronul poate oricand sa modifice norma de munca, ceea ce inseamna ca poate sa modifice unilateral si dupa bunul plac salariul.
Acestia atrag atentia si asupra faptului ca se elimina prevederea potrivit careia durata concediului de odihna se stabileste prin contractele colective de munca si se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de munca, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru in stabilirea concediilor de odihna prin negocieri individuale si va fi posibil ca salariati aflati in situatii identice sa beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihna, in functie de bunavointa angajatorului.
Sindicalistii mai sustin ca sunt propuse modificari care diminueaza rolul organizatiilor sindicale, dar, in schimb, promoveaza si favorizeaza institutia "reprezentantilor salariatilor", care nu sunt organizati pe criteriul unor interese comune si nu-i reprezinta pe salariati decat sporadic, pentru ca, in practica, acestia ar fi "oameni ai patronului".