Recenta remaniere n-a fost aceea care trebuia sa fie. A mers mai departe decat se credea la un moment dat, daca tinem cont ca Videanu si Berceanu au plecat, insa i-au lipsit elementele esentiale.
Recenta remaniere n-a fost aceea care trebuia sa fie. A mers mai departe decat se credea la un moment dat, daca tinem cont ca Videanu si Berceanu au plecat, insa i-au lipsit elementele esentiale.
Guvernul Boc s-a remaniat sau, mai degraba, s-a remaiat, ca un ciorap deja facut praf pe care Croitorasul cel Viteaz incearca, totusi, sa-l mai poarte. Sase dintr-o lovitura: Sebastian Vladescu, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Mihai Seitan, Mihail Dumitru si Gabriel Sandu. Sase tapi ispasitori care trageau in jos intregul Guvern.
Numai sase vinovati pentru pseudo-viata pe care au ajuns sa o traisca zeci de milioane de romani. Sase vinovati pentru tinerii care au trantit usa cand au parasit Romania, pentru medicii care au plecat sa-si respecte juramantul pe alte meleaguri, pentru copiii ucisi de un sistem sanitar aflat in putrefactie.
Numai sase vinovati pentru condamnarea la moarte a pensionarilor, pentru ignorarea educatiei, pentru terfelirea justitiei si a culturii, pentru banii furati cu acte in regula, pentru un jaf national, foarte transparent.
Sase vinovati si inca un an de austeritate! "Trebuie sa aveti capacitatea de a le explica romanilor ca avem nevoie de inca un an de austeritate", le-a spus Basescu noilor ministri.
Adica trebuie sa dati bine din gura, sa-i mai prostim pe astia inca un an. Apoi, vine 2012, an electoral, apar banii, cel putin pentru campanie, brusc se termina criza sau se atenueaza si poate mai dau o lovitura de stampila Romaniei. Ce se va intampla de acum incolo? Nimic. Nimic nou, nimic bun. Unii spun ca Boc ar fi trebuit sa-si dea demisia. De ce? Cum ar fi salvat acest gest Romania de la moarte? Este doar o chestiune de perceptie. Boc este doar o marioneta si isi face foarte bine treaba de papusa cu sfori.
Remanierea aceasta nu este altceva decat un exercitiu de imagine, o metoda de a mai hrani masele cu sange portocaliu, de a arata tuturor o executie in piata principala, prin care sa demonstreze poporului o falsa responsabilitate.
Au fost remaniate ministerele principale ale Guvernului. Oare nu cumva asta inseamna o recunoastere, ascunsa, a esecului actualului Cabinet? Nu se incearca, oare, o mica reparatie, acum cand economia intra intr-o perioada foarte delicata?
Oare de ce intr-o perioada de criza, ministrul Finantelor nu a fost un membru PD-L? Pentru ca degetul amenintator al poporului sa nu stigmatizeze partidul si asa handicapat.

Ciorba reincalzita

N-a fost deloc remaita gaura mare a ciorapului guvernamental si nici "remaniate" lucrurile care sa convinga lumea ca, realmente, a avut loc o schimbare ce merita luata in seama. Remanierii i-a lipsit demiterea lui Boc. Mai mult ca niciodata, premierul a demonstrat ca nu numai conducerea Guvernului il depaseste, ci si gestionarea treburilor politice.
In al doilea rand, oamenii adusi in fruntea ministerelor sunt dovada vie a faptului ca remanierea s-a facut nu pentru o schimbare, ci doar pentru ca poporul cerea capul lui Motoc.
La ce se stia despre relatia lui Emil Boc cu presedintele, era de asteptat ca premierul sa ramana in functie. La ce am vazut in ziua remanierii, trebuia sa plece de unul singur.
Pentru ca e greu de gasit o situatie in care un premier postdecembrist sa fi fost pus intr-o situatie mai penibila, atat de presedintele-mentor, cat si de propriul partid, in acelasi timp. Si asta intr-un mod cat se poate de public.
Omul care a incercat sa impace si capra si varza a sfarsit prin a fi facut varza el insusi.
Nu numai ezitarile de la schimbarea ministrilor au atras atentia, ci si noile numiri. Care arata ca Boc e tot mai mult prizonierul crizei si al gruparilor din PD-L, in acelasi timp. Si, ca si relatia cu Basescu, despre care se spune ca s-ar fi fisurat, nu-i mai aduce mari beneficii.
Organic, Boc nu e, insa, capabil sa faca ce au facut alti premieri inaintea lui, adica sa se desparta de Basescu si s-o ia pe propria cale. Pentru asta, ar avea nevoie de curaj, sustinere si charisma. Pe care cel care era, altadata, cel mai apreciat parlamentar de Opozitie nu a dovedit deloc ca le-ar avea. Si cand nu dovedesti asta politic, poate fi semnalul ca trebuie sa-ti gasesti o alta meserie. Mai relaxanta, dar fara atatea responsabilitati. Ziua remanierii a dovedit si ca opozitia fata de Boc din PD-L e tot mai vocala. Cand Elena Udrea voteaza pentru demiterea ta, e semn rau. Pentru ca se stie relatia acesteia cu Basescu si cu laboratoarele care i-au pregatit propulsarea pe prima scena politica. Si cand Elenei Udrea i se adauga nume "fragezite" de Traian Basescu, viitorul nu suna bine deloc pentru Boc. Care, intr-un final, va fi sacrificat.
Intrebarea care se pune e daca nu cumva ar fi fost mai bine pentru PD-L si pentru tara ca Boc sa fie schimbat acum.